Mai mult de jumătate din totalul CV-urilor conțin informații inexacte, iar o treime din ele sunt împânzite de minciuni în toată regula cu privire la studii, experiență și aptitudini. Trei sferturi din angajați fură, la un moment dat, ceva de la locul de muncă, iar 55% din aceștia ocupă funcții de conducere. Aceasta, în condițiile în care FBI a decretat că infracțiunea cu cea mai explozivă creștere din ultimii ani este reprezentată de fraudele comise de personal. Câteva date oficiale (deși, cel puțin aparent, ușor exagerate) ce justifică apariția serviciilor de verificare a angajaților actuali sau potențiali. La nivel global, există o adevărată industrie de „background screening“ (verificarea antecedentelor, în traducere aproximativă).

La noi, lucrurile sunt abia la început de drum. Companiile apelează la acest serviciu de ani buni, însă relativ „pe ascuns“, iar furnizorii sunt, în general, firme cu alt obiect de activitate: vorbim aici de anumite companii de consultanță, de resurse umane și de detectivi particulari. Potrivit unuia dintre detectivii cu care am vorbit, cam 10% din companiile-client sunt interesate de cercetarea trecutului candidaților, tariful pentru acest serviciu variind între 60 de euro și 100 de euro pentru ziua de lucru. Pe de altă parte, este clar că potențialul pieței există: drept dovadă, un sondaj recent al BestJobs arată că 83% din recrutori analizează conturile de pe rețelele sociale ale candidaților înainte de a se decide pentru cooptarea acestora în firmă.

Ce angajați inventează mai cu spor

Irina Arsene, fost director general al companiei de consultanță și dezvoltare de software Computaris, a lansat săptămâna aceasta prima companie de la noi specializată în verificarea angajaților, Mindit. Cum s-a hotărât să treacă dintr-un business de IT într-unul de resurse umane? „După ce am experimentat și rolul de acționar, și am trecut prin procesul de vânzare a companiei, următorul pas firesc a fost pornirea propriei mele afaceri. Cred cu tărie că verificarea CV-urilor angajaților este o necesitate pentru orice business. În SUA și în țările din Europa de Vest se practică pe scară foarte largă contractarea unor companii profesioniste pentru verificarea studiilor, a foștilor angajatori, a prezenței în social media și presa scrisă, a recomandărilor și acreditărilor, a istoriei bancare și judiciare.“ Subliniază că între rapoartele întocmite de firma sa și cele livrate de detectivi sunt diferențe majore. În primul rând, „candidatul semnează că este de acord cu verificarea, apoi împreună cu angajatorul are acces la informațiile găsite. Ne propunem să generăm rapoarte care să reflecte realitatea, bazate exclusiv pe date concrete, și nu ne facem niciodată un scop din a găsi greșeli în formularele aplicanților. Pe scurt, verificăm în ce măsură informațiile publice despre un angajat se potrivesc cu declarațiile acestuia“.

Potrivit Irinei Arsene, discrepanțele cele mai mari între lucrurile declarate și rezultatele găsite în urma verificărilor apar în cazul pozițiilor de management. „Cei din industrie spun că acest lucru are drept cauză tendința managerilor de a fi mai ambițioși. Eu cred că poate fi cauzată și de faptul că managerii au, în general, CV-ul mai lung, și astfel au mai multe «oportunități» de a minți.“

În general, însă, preocuparea companiilor pentru trecutul celor pe care urmează să-i recruteze nu se rezumă la pozițiile de top management, ci la toate situațiile în care „angajatul lucrează direct cu bani, persoane vulnerabile sau este resposabil de securitatea altora“. Așa cum era de așteptat, cele mai multe companii interesate de „background screen­ing“ provin din rândul corporațiilor – pentru că, în cuvintele directoarei Mindit, „au expunere internațională și deja cunosc acest serviciu, unele externalizându-l în prezent către companii din State sau Marea Britanie. Dar cele care ar beneficia cel mai mult de verificarea trecutului angajaților sunt IMM-urile, unde frauda internă (estimată de diverse surse la 5% din cifra de afaceri) sau angajarea unei singure persoane nepotrivite (pe care o estimez având un cost pentru companie, în medie, de un salariu anual) poate să reducă semnificativ profitul, sau chiar să te scoată de pe piață.“  

99 de euro este prețul minim pentru verificarea unui angajat. În cazul pozițiilor manageriale și în funcție de perioada pentru care se dorește verificarea, se poate ajunge la un preț de 200 de euro.

Discrepanțele cele mai mari apar în cazul managerilor – poate pentru că aceștia au un CV mai lung, deci și mai multe
«oportunități» de a minți.
Irina Arsene, fondator, Mindit