România are a cincea creștere economică dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, adică 4,2% în primul trimestru al anului“, spune Viorel Ștefan, vicepremier al României. Este cea mai recentă din lungul șir de declarații legate de PIB  pe care autoritățile și reprezentanții partidelor aflate la guvernare le fac de aproximativ un an. România, în opinia lor, este tigrul Europei, mai ales că în 2007 a avut o creștere economică „cât China“, și nu doar la figurat. Produsul Intern Brut a urcat cu nu mai puțin de 6,9% anul trecut, plasând România în fruntea clasamentului european și în primele locuri la nivel mondial.

România e un tigru, însă, este unul care începe să rămână flămând, consumă scump și pe datorie. Asta pentru că principalii parametrii macroeconomici, mai puțin PIB-ul, arată din ce în ce mai rău, iar, lucru pe care foarte puțini îl spun, România este în frunte și în ceea ce privește adâncirea deficitului bugetar și al celui de cont curent, iar asta înseamnă că nu doar Guvernul se împrumută din ce în ce mai mult ci și țara, în general. Mai simplu spus, trăim pe datorie și consumăm din import de dragul creșterii economice.

Chiar și așa, lucrurile ar fi părut relativ firești, dacă anul 2018 nu ar fi început cu un lung șir de proteste ale aproape tuturor categoriilor de angajați la stat. Tocmai ei, cărora li s-a promis că vor avea salarii mai mari și condiții de muncă mai bune au ieșit în stradă pentru a reclama scăderi salariale și înăsprirea condițiilor de muncă.

PIB-ul crește, țara protestează

Că avansul PIB este un  parametru fără prea mare legătură cu bunăstarea oamenilor, atunci când politicile Guvernului se opresc mai degrabă la nivel de declarații, o arată începutul de an 2018. După un an cu o creștere a PIB record, paradoxal, au urmat nu manifestări de entuziasm, ci greve și proteste. Aceste acțiuni au început încă din februarie și s-au oprit, pentru moment, în urmă cu câteva săptămâni, după încercarea de grevă a personalului din sănătate, care acuza că salariile au scăzut în loc să crească.

În primele luni ale anului, sindicate din învățământ, poliție, sănătate, transport feroviar dar și cele ale grefierilor sau ale funcționarilor au anunțat sau chiar au dus până la capăt acțiuni de protest. Multe dintre aceste acțiuni au fost, până la urmă stopate, însă doar pentru moment și doar contra unor noi promisiuni făcute de miniștri. Oamenii sunt supărați că salariile nu au crescut, că le-au fost tăiate sporuri sau chiar că nu au fost băgați în seamă de autorități.

 

Asociaţia grefierilor din România, de exemplu anunţa, în aprilie, că personalul auxiliar şi conex nu a fost consultat privind elaborarea unui nou statut, aşa cum a anunţat recent ministrul Justiţiei. Grefierii susţin că s-a creat discriminare privind modul de salarizare, ameninţând cu proteste. „S-a creat o stare de discriminare în ceea ce priveşte salarizarea personalului auxiliar de specialitate şi conex, din cauza pasivităţii ministrului Justiţiei în ceea ce priveşte elaborarea Regulamentului-cadru pentru stabilirea condiţiilor de muncă, ordonatorii secundari de credite interpretând diferit dispoziţiile legale referitoare la modul de calcul al salariilor“, atrăgea atenția Asociația Grefierilor.

Profesorii au boicotat mai multe rânduri de simulări pentru examenele importante, au organizat chiar și mitinguri și au amenințat în repetate rânduri cu greva generală. În prezent, situația este calmă însă acest lucru se întâmplă doar pentru că Guvernul a făcut promisiuni. Dacă acele promisiuni nu vor fi îndeplinite, cel mai probabil situația va deveni iar tensionată. Profesorii se plâng că Guvernul nu le-a acordat majorările salariale promise și, mai mult, că a fost schimbată legislația privind sporurile și primele în așa fel încât unei părți din cadrele dictatice le scad veniturile.  „Suntem profund nemulţumiţi de modul de dialogare cu factorii decidenţi şi de impactul social generat de aplicarea discriminatorie a legii salarizării în sectorul sanitar, precum şi de întârzierea elaborării unui regulament de acordare a sporurilor“, au transmis și reprezentanții federației Hipocrat, a lucrătorilor din sănătate. Doar o negociere de ultim moment cu ministrul muncii a făcut ca oamenii din sănătate să nu declanșeze greva generală. Ei acuză că, deși majorității medicilor le-au crescut salariile, în cazul personalului medical inferior și al personalului auxiliar veniturile au scăzut.

Despre scăderi ale veniturilor vorbesc și sindicaliștii care reprezintă funcționarii publici. Și aceștia se pregătesc de acțiuni în următoarea perioadă și arată că salariile din domeniu au scăzut cu până la 200 de lei, deși ar fi trebuit să crească.

Nu în ultimul rând, polițiștii și angajații din penitenciare au ieșit în stradă în mai multe rânduri invocând condițiile grele de muncă și, mai ales, aplicarea deficitară a noii legi a salarizării.

 

Cele mai grave dezechilibre din UE

Pe de altă parte, pe altarul creșterii economice bazate exclusiv pe consum s-au sacrificat și ceilalți parametrii macroeconomici. Nu doar inflația a explodat în România, ci și deficitele.

Atunci când vorbesc despre cea mai mare creștere economică din UE, în 2017, autoritățile „uită“ să amintească și de alte două recorduri, mai puțin fericite. Anul trecut, arată datele Eurostat, România a avut cel mai mare deficit bugetar și cel mai mare deficit de cont, iar după primul trimestru al acestui an ne-am instalat pe prima poziție în UE și în ceea ce privește inflația.

Deficitul bugetar a fost în 2017 de 2,9%, iar deficitul contului curent de 3,4%. Deficitul contului curent, format mai ales de diferența din ce în ce mai mare dintre importuri și exporturi, arată clar că România consumă pe datorie, adică avansul economic nu se datorează unei creșteri substanțiale a producției ci, în cea mai mare parte, vine din consum. Când consumul va scădea, și protestele angajaților sugerează că acest lucru se va întâmpla curând, și avansul PIB va scădea. Însă deficitele vor rămâne.

În acest timp, în martie, inflația a ajuns la 5%, de asemenea cel mai mare nivel din UE. Cu o inflație în creștere continuă din 2017 până în prezent, majorarea dobânzilor nici măcar nu ar fi trebuit să fie de mirare.

Și totuși, milioane de români au fost luați prin surprindere, pentru că avansul ROBOR a fost de peste 300% în doar câteva luni.

De la 0,8% în iulie 2017, astăzi ROBOR, parametrul în funcție de care sunt calculate dobânzile pentru creditele în lei, a ajuns la 2,8%, ceea ce pentru un român cu un credit de Prima Casă înseamnă o rată cu peste 150 de lei mai mare.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, nu poate decât să spună că nu vrea în niciun caz ca ROBOR să ajungă la 4%, însă cu o inflație de peste 5% rămâne de văzut.

 

Statul însuși eșuează să monetizeze creșterea cu care se laudă

Nu doar oamenii ar trebui să fie nemulțumiți de evoluția lucrurilor, în ciuda creșterii economiei, ci și autoritățile în sine. Așa cum arată execuția bugetară la trei luni, statul însuși este incapabil să monetizeze creșterea economică prin încasări mai mari. Este încă o dovadă că avansul PIB în România este doar o poleială.

Ministerul Finanțelor a raportat venituri cu mult sub cele estimate pentru principalele taxe și impozite colectate de stat. Veniturile fiscale din primele trei luni ale anului sunt cu circa 2 miliarde de lei sub cele estimate, iar singurele creșteri de încasări au venit din zonele influențate direct de creșterile salariale dictate de Guvern.

Statul român a reuşit să colecteze din accize doar 87,6% din ce şi-a propus pentru primul trimestru al acestui an, în ciuda faptului că vânzările produselor purtătoare de accize (combustibili, alcool, ţigări…) au continuat să crească.

Este, însă, doar o mică parte din ceea ce ne spun cifrele execuţiei bugetare – a fost unul dintre cele mai proaste trimestre din ultimii ani pentru ANAF.

Veniturile din TVA, cele mai importante ca pondere în total, au fost de 13,3 miliarde de lei, cu aproape 9 puncte procentuale mai mici decât estimase MFP că va realiza.  Și din impozitul pe profit s-au colectat mai puţini bani decât era aşteptat, adică 95% din obiectiv. „Nivelul veniturilor din taxa pe valoarea adăugată au fost influenţate negativ şi de creşterea rambursărilor de taxă în primul trimestru al anului 2018 cu 42,4% (un plus de 1,2 miliarde lei) comparativ cu primul trimestru al anului 2017.“, explică MFP.  Singurele categorii unde s-au înregistrat creşteri sunt impozitele pe salarii şi contribuţiile din asigurări (pensii, şomaj, asigurări de sănătate), însă aceste depăşiri ale ţintei au fost generate direct de creşterile salariale decise prin lege şi de schimbările în ceea ce priveşte mutarea contribuţiilor de la angajator la angajat.           

968 milioane euro era deficitul contului curent la finele lunii martie,  cu peste 25% mai mare față de 31 martie 2017

5,2% a fost rata anuală a inflației la sfârșitul lunii aprilie 2018

Acest articol a fost publicat în numărul 20 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 21-27 mai 2018

Te-ar putea interesa și: