Chiar dacă românii continuă să fie codaşi atât la consumul de
lapte, cât şi la aplicarea standardelor de colectare impuse de Uniunea
Europeană, producătorii nu au motive să se plângă. Piaţa este în creştere şi se
consolidează pe nişe noi apărute, cum ar fi segmentul premium, care înseamnă lapte îmbogăţit cu
vitamine şi minerale.

Dacă până în urmă cu cinci – şase ani, laptele de consum al orăşenilor provenea, în mare parte, de la ţăranii care-l vindeau în pieţe, „ambalat“ în sticle de Cola, în prezent, locuitorii din mediul urban preferă varianta procesată, adică laptele pasteurizat şi UHT (Ultra High Temperature). Această tendinţă a apărut odată cu diversificarea portofoliilor marilor producători şi a metodelor de ambalare şi pasteurizare. Un rol important l-au avut şi strategiile de marketing prin care au fost promovate noile branduri: Lapte Proaspăt de la Danone, Fulga şi Zuzu de la Albalact, Milli de la Friesland etc.

Potrivit companiei de cercetare de piaţă Nielsen, în prima jumătate a acestui an, românii au cumpărat lapte de aproximativ 102 milioane de euro, valoare cu 14,2% mai mare decât în perioada similară din 2006.
„Consumul a rămas aproximativ constant, dar anticipăm o creştere a pieţei, datorită ponderii tot mai mari a laptelui industrializat cumpărat, în raport cu cel achiziţionat direct de la micii fermieri“, spune Daniela Dorca, brand manager la Napolact, parte a Friesland Foods România, companie care, împreună cu Albalact, LaDorna, Brailact şi Danone, deţine cumulat 77% din piaţa totală a laptelui procesat.

Ca valoare, piaţa lactatelor – inclusiv brânzeturile, untul etc. – este estimată la circa 800 de milioane de euro. Specialiştii din piaţă consideră că această categorie va creşte foarte mult în următorii ani, datorită majorării puterii de cumpărare a românilor. Din punct de vedere cantitativ, piaţa locală este de 3,2 miliarde de litri, dintre care 1,8 miliarde reprezintă vânzările neoficiale – fenomen ce poate fi motivat, în primul rând, prin ponderea mare a populaţiei rurale -, iar restul de 1,4 miliarde de litri, laptele industrializat (procesat).

Laptele la cutie câştigă teren

Segmentarea pieţei laptelui procesat se face în funcţie de compoziţia produsului – lapte integral, semidegresat, degresat – şi de tratamentul termic aplicat, care generează condiţiile de păstrare: lapte ultra-pasteurizat UHT, care se poate păstra la temperatura camerei, sau lapte proaspăt, care a fost doar pasteurizat, conform cerinţelor legale şi care necesită păstrarea la frigider. În preferinţele românilor, primul loc îl ocupă laptele pasteurizat, cu o cotă de 78% din volumul vândut pe piaţă, urmat de laptele UHT.

Tipul de ambalaj în care se comercializează produsul produce la rândul său o segmentare a pieţei, de la un ambalaj tip pungă, la preţ redus, până la ambalaje cu sisteme de închidere sofisticate, mai performante, dar şi mai scumpe. Potrivit Nielsen, în 2007, cei mai mulţi consumatori au preferat să cumpere laptele ambalat la cutie de carton, de obicei UHT, doar 41,5% alegându-l pe cel comercializat în pungă. Ponderea este în creştere faţă de anul 2004, când doar 16,7% dintre consumatori cumpărau lapte la cutie.

O schimbare interesantă în obiceiurile de consum este dată de locul de unde românii îşi procură laptele. Astfel, în primele şase luni ale anului, circa 60% din vânzări au fost înregistrate în hipermarketuri şi supermarketuri, iar restul, în magazine alimentare. Spre comparaţie, menţionăm că, în 2004, doar 34% din lapte a fost achiziţionat din comerţul modern – hipermarketuri, supermarketuri -, majoritatea provenind din magazinele alimentare.

Pe lângă produsul clasic, companiile au lansat pe piaţa autohtonă lapte din categoria premium: UHT, ambalat la cutie, la preţ peste medie, îmbogăţit cu vitamine, minerale sau care se adresează persoanelor cu intoleranţă la lactoză.

Andreea Muresan, PR şi director de comunicare la Danone România, susţine că lansarea acestor produse urmează tendinţa de diversificare a pieţei, răspunzând noilor nevoi ale consumatorilor. Cel mai activ producător pe această nişă este Parmalat, care a lansat „Prima Creştere“, un lapte conceput pentru copiii între unu şi trei ani. În această toamnă, compania a adus în România „Sviluppo“, un lapte pentru copiii între patru şi doisprezece ani, şi produsul „Zymil“, pentru persoanele care nu pot tolera laptele procesat.

„Am ales să intrăm cu aceste produse pe piaţa românească pentru că există cerere – circa 11% din populaţie are probleme de intoleranţă la lactoză -, iar în cazul laptelui îmbogăţit, am observat că tot mai mulţi părinţi investesc în produse speciale pentru alimentaţia copiilor“, spune Andreea Ionescu, marketing assistant la Parmalat. „Deocamdată, importăm aceste produse, deoarece nu pot fi procesate la standarde internaţionale în România“, adaugă Andreea Ionescu.

Un alt jucător care atacă acest segment este Friesland Foods România, prin lansarea laptelui UHT „Milli cu Omega 3“.

Per total, piaţa autohtonă de profil este în creştere, iar românii se dovedesc a fi consumatori din ce în ce mai avizaţi, achiziţionând produse în acord cu tendinţele nutriţiei moderne şi optând pentru ambalaje funcţionale.

 

Bilanţ

 


102 mil. euro
au cheltuit românii pe lapte, în prima jumătate a acestui an, potrivit companiei de cercetare de piaţă Nielsen, valoare cu 14,2% mai mare decât în perioada similară din 2006.

Te-ar putea interesa și: