Teoretic, nimeni nu contestă importanţa reciclării. Practic, investiţiile private sunt puţine, iar autorităţile nu investesc în educarea cetăţenilor. Totuşi, Eco Rom a colectat 660.000 de tone de deşeuri de ambalaje în 2007.
Cinci milioane de români ar putea face parte anul viitor din programul de colectare selectivă a deşeurilor, desfăşurat de Eco Rom. Dacă anul trecut existau containere de colectare selectivă în 24 de localităţi, deservind circa 700.000 de locuitori, anul acesta, numărul lor va creşte la 40, deservind 1,5 milioane de oameni.
Este un semn că lanţul prin care trebuie să treacă un ambalaj pentru a fi reciclat, adică transformat în materie primă, se întregeşte. Deşi nu foarte numeroase, investiţiile private în acest domeniu încep să-şi facă simţită prezenţa pe piaţă. În Bucureşti, companiile de salubritate Urban şi Rosal au investit în amplasarea de containere pentru colectarea selectivă a deşeurilor de la populaţie, primul în parteneriat cu Eco Rom, al doilea prin forţe proprii. „Eco Rom a susţinut şi va susţine financiar promovarea, iar în parteneriat, operarea şi infrastrastructura necesară“, au declarat reprezentanţii companiei. Concret, operatorul de salubritate realizează activităţile de colectare selectivă a deşeurilor de la populaţie, iar sprijinul primăriilor constă în autorizarea lor şi promovarea acestor acţiuni la nivelul comunităţii.
Locuitorii sectorului 6 sunt cei care dau tonul în Capitală, ei fiind deja obişnuiţi cu noul mod de colectare a deşeurilor: 50.000 de locuitori ai sectorului erau conectaţi la reţeaua de colectare selectivă la sfârşitul anului trecut. „Compania a început în anul 2006 un program investiţional de zece milioane de euro, pentru colectarea selectivă şi sortarea deşeurilor. Se estimează că programul se va finaliza în primul trimestru al anului 2009“, a declarat, pentru Capital, Bogdan Constantinescu, director de marketing la Urban. Parte a acestui program este şi o staţie de sortare a deşeurilor menajere care va fi pusă în funcţiune anul acesta. Iar profiturile nu sunt deloc ameţitoare, aşa cum poate este percepţia generală. „Deocamdată, activitatea nu este profitabilă decât pe anumite segmente, însă, de anul viitor, ar putea să aducă un profit de circa 2%-4%“, continuă Constantinescu. „Este o activitate care trebuie realizată, chiar dacă celelalte companii de salubritate nu sunt interesate de ea“.
Iar potenţial există, mai ales că piaţa deşeurilor din România este evaluată la circa zece miliarde de euro anual. Cu toate acestea, marii investori încă ezită. „Situaţia este mai roz în cazul deşeurilor care au o valoare economică ridicată, precum hârtia şi aluminiul“, spune Călin Istrătoiu, directorul departamentului Reciclarea Materialelor din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor. „La polul opus se află sticla, din cauza costurilor atât la colectare, cât şi la transport“.
Departe de spiritul european
Dacă în România provocarea este atingerea obiectivelor europene privind reciclarea, celelalte ţări membre UE raportează cifre mai mult decât uluitoare. Încă din anul 2005, când obiectivul stabilit de Comisia Europeană pemtru ţările membre UE era 55%, Belgia recicla 76,8% din totalul ambalajelor puse pe piaţă, iar ţara noastră abia trecea de 20%. De anul trecut, şi România are de atins obiective impuse prin lege, dar rezultatele înregistrate nu se cunosc din cauza întârzierilor cu care sunt raportate datele.
Iar simpla amplasare a containerelor, fără o educare a locuitorilor, nu îşi atinge scopul. „Oamenii s-au obişnuit uşor-uşor şi nu amestecă deşeurile. Pentru început, suntem mulţumiţi de rezultate“, spune Radu Gheorghe, directorul de dezvoltare al Rosal, companie ce se ocupă cu salubrizarea sectorului 3. Iar Sorin Popescu, directorul general al Eco Rom, crede că „pentru a atinge rate de colectare selectivă ridicate, precum alte ţări europene, problema deşeurilor trebuie abordată altfel. Comportamentele, atât cele ale cetăţenilor, cât şi cele ale managerilor şi angajaţilor din primării şi companii de salubritate, trebuie schimbate“.
«Comportamentele, atât cele ale cetăţenilor, cât şi cele ale managerilor şi angajaţilor din primării şi companii de salubritate, trebuie schimbate.»
Sorin Popescu, director general, Eco Rom
12,7* milioane de tone de sticlă
50,4* milioane de tone de hârtie şi carton
4,7* milioane de tone de plastic
* Cantităţi reciclate de cele 25 de ţări membre UE în 2006, plus România şi Bulgaria
Capital – Editia nr. 21, data 28 mai 2008
