«Mulţi încearcă să intre pe piaţa de patiserie pentru că în timp ce cu pâinea se pierd bani, cu patiseria câştigă. În acest fel, chiar dacă firmele mari şi-au păstrat o parte însemnată din cifra de afaceri pentru producția de pâine, pentru că au linii de producţie dezvoltate pe acest sector, partea de patiserie a depăşit 50% din cifra de afaceri pe toată piaţa de panificaţie. În acest domeniu valoarea adăugată e foarte importantă. În timp ce pâinea este multă şi ieftină, produsele de patiserie sunt scumpe şi aduc bani mai mulţi. Oricum, faţă de acum patru-cinci ani, piaţa de patiserie-cofetărie s-a dublat», ne-a spus Viorel Marin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Industriilor de Morărit – ANAMOB.
Astfel, potrivit unui studiu efectuat de patronat, piaţa produselor de panificaţie înregistrează creşteri de la an la an, cele mai mari fiind la biscuiţi. În schimb, pâinea are mai puţin succes, din cauza majorării preţului, românii încercând să mai reducă din cheltuielile cu acest produs. În  plus, patiseria reprezintă o valorificare superioară a făinei, mai spune Viorel Marin.

Ruladă, covrigi sau gogoşi în loc de pâine
 „Chiar dacă am păstrat cam 70% din cifra de afaceri pe partea de panificaţie, în ultima perioadă am încercat şi produse noi de patiserie-cofetărie. Astfel, am intrat pe piaţă cu rulade, minirulade, dar şi cu gogoşi, biscuiţi sau brioşe. Avem atât patiserie proaspătă, cât şi congelată. În plus, acum avem încă două produse noi: covrigii tradiţionali germani şi covrigii tradiţionali româneşti“, ne-au spus reprezentanţii companiei Vel Pitar, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală.
Nu doar marile firme, ci şi jucătorii mai mici au adoptat strategii asemănătoare, optând pentru renunţarea treptată la producerea pâinii în favoarea produselor de panificaţie. „Acum producem şi pâine, dar de bază este patiseria. Am ajuns la o gamă de 400 de produse de patiserie şi cofetărie făcute numai din produse naturale. Reuşim să le distribuim în mai multe judeţe din zonă şi avem un parc propriu de maşini cu care facem distribuţia“, a spus Sorin Vals, directorul firmei Piccolo Angelo Tulcea.

Cozonaci pentru românii din străinătate
O altă direcţie de dezvoltare relativ nouă o reprezintă exporturile. „Se vinde foarte mult către Italia şi Spania, aici având mare succes cozonacii, evident, preferaţii românilor din străinătate“, a mai arătat şeful patronatului în domeniu. Nu doar cele două state au fost vizate de companiile româneşti, ci şi pieţele din apropiere. „Vindem în străinătate de la biscuiţi, rulade, fursecuri şi până la cozonaci. Ca ţări de destinaţie ne-am orientat atât spre Italia şi Spania, cât şi spre ţările apropiate geografic de ţara noastră“, au mai arătat reprezentanţii Vel Pitar.
Iarăşi, alături de companiile mari –  Boromir, Băneasa, Dobrogea, Vel Pitar sau Pambac -, s-au orientat către export şi firmele mai mici, mai ales că au constatat rapid că pieţele externe sunt interesate de produsele româneşti. „Livrăm şi la export în Grecia şi Italia. Deocamdată, vindem în afara țării o parte din producţia de fursecuri, adică produse mai puţin perisabile. Ceea ce vindem la export reprezintă circa 6% din totalul producţiei din acest moment“, spune Sorin Vals.
2 mld. euro reprezintă valoarea pieţei româneşti de morărit şi panificaţie, o cifră relativ constantă în ultimii trei ani