Piata pateului de ficat a inregistrat cresteri importante in ultima perioada, ajungand intre 20.000 si 30.000 de tone pe an. Este o piata matura, puternic concurentiala, in care suprematia este detinuta de producatori autohtoni. Scandia Sibiu, Orkla Foods Romania, Antrefrig, Hame, Glina, Campofrio si micii producatori se bat pe o piata de 40 – 45 de milioane de euro, importurile reprezentand nu mai mult de 5% din oferta totala. Majoritatea acestora din urma provin din Ungaria si Cehia, o foarte mica pondere fiind detinuta de pateurile premium din Franta, Spania si Germania, adica de acele produse ce sunt concepute dupa retete europene, diferite de cele traditionale romanesti.
Preferintele consumatorilor romani se indreapta constant catre pateul din ficat de porc (85%), mai putin spre cel din ficat de pasare sau catre alte sortimente: cu ardei, cu ciuperci, vegetal.
Segmentul premium este dominat de marci precum Sibiu si Poiana (Scandia), Bunatati de la Bunica (Orkla Foods Romania), Antrefrig Premium (Antrefrig), Mandy (produs de Glina SA pentru Mandy Company). In prezent, cea mai mare cota de piata o detin produsele din gama “medium”, in care activeaza si cele mai puternice branduri, in timp ce in segmentul “low” se regasesc mai ales marci private si produse cu influenta locala.

Amintim ca, pana in 1998, producatorii autohtoni s-au confruntat cu problemele inerente perioadei de tranzitie. “Golul” aparut in productia interna a fost umplut de importuri, care la vremea respectiva reprezentau 60% din piata de consum. Perioada imediat urmatoare proceselor de privatizare a permis insa producatorilor interni sa recastige piata.


Referitor la problemele actuale intampinate de fabricantii locali, Viorella Radu, director marketing la Antrefrig Bucuresti, afirma ca acestea se concentreaza in jurul a doua realitati: majoritatea materiilor prime provin din import, pe de o parte, si legislatia in vigoare, care limiteaza drastic exporturile, pe de alta parte. In primul caz, situatia este motivata de calitatea slaba a ofertei din abatoarele romanesti, aceasta fiind, deseori, si mai scumpa.


Prin achizitionarea, in acest an, a fabricii de pateu de ficat si conserve de carne Productie Ardealul, Orkla Foods Romania a devenit al doilea jucator important din piata, dupa Scandia. Prin marcile pe care le are in portofoliu, compania se adreseaza unor segmente largi de consumatori: Bunatati de la Bunica (premium), Ardealul (low-mainstream), La Minut (low).


“In strategia de dezvoltare si procesul de stabilire a ofertei de piata, Orkla Foods Romania tine cont si de faptul ca publicul-tinta pentru pateul de ficat este foarte eterogen: este un produs consumat in egala masura de femei, barbati si copii, fiind considerat hranitor, gustos, practic si convenabil. Cu echipamentele existente in prezent la Covasna, putem dubla productia”, ne spune Gabriela Munteanu, Product Manager la Orkla Foods Romania.


In portofoliul Antrefrig – companie aflata printre primii trei mari producatori locali, potrivit studiilor ACNielsen Romania -, exista trei branduri, in mai multe variante: Antrefrig (gama medie spre premium, ce include si un produs premium), Poiana Antrefrigului (produse medii) si Rustic (produse low).

Producatorii nu-si fac griji in privinta gripei aviare

Directorul de marketing al companiei, Viorella Radu, isi exprima convingerea ca gripa aviara nu va afecta productia locala de pateu din ficat de pasare, deoarece in Romania exista o legislatie foarte completa, aliniata cerintelor Uniunii Europene, ce prevede cadrul legislativ si reglementari in productia de conserve din carne. In baza acestora, se elimina definitiv orice posibilitate de contaminare a produselor comercializate, prin controlul constant al autoritatilor sanitar-veterinare.
Reprezentantul companiei Orkla Foods Romania mentioneaza ca pateul din ficat de pui/pasare si-a dublat ponderea in ultimii ani, ajungand la aproximativ 11% din piata, conform datelor MEMRB. Aceasta tendinta de crestere poate stagna o perioada, din cauza virusului gripei aviare.


“Trebuie adaugat insa ca nu consideram ca efectele vor fi de amploare, deoarece, dupa cum se stie, Uniunea Europeana a permis Romaniei sa si exporte produse din carne de pui tratate termic la peste 70 de grade Celsius. Or, pateurile sunt, prin natura lor, sterilizate la temperaturi superioare acestei valori”, precizeaza Gabriela Munteanu.

Date proaspete despre pateul de ficat

• In perioada ianuarie – august 2005, pe piata pateului de ficat s-au evidentiat doi mari producatori, Scandia Sibiu si Ardealul*, care detin impreuna o cota de piata valorica de peste 70%.



• In functie de tipul produsului, peste 80% din volum este acoperit de pateul de ficat de porc.

• Din punctul de vedere al ambalajului, se prefera produsele la conserva, acestea detinand o pondere de 92%, in volum.

• Pateul vegetal devine o optiune pentru un numar tot mai mare de producatori, acest segment acoperind deocamdata 10% din piata totala.

• In primele opt luni ale anului, 21% din totalul vanzarilor s-a inregistrat in supermarketuri. Buticul ramane insa cel mai important canal de distributie pentru aceasta piata, acoperind 42% din valoarea vanzarilor.

• In cele mai multe gospodarii in care se consuma pateu de ficat (41%), varsta capului familiei este intre 30 si 39 de ani.

• In functie de numarul de persoane din gospodarie, segmentul cel mai important este cel al familiilor formate din trei si patru persoane. Acestea sunt responsabile pentru aproape jumatate din consumul total, in volum si au o pondere de 38% la nivelul intregii tari.

• Se remarca un consum mai mare de pateu de ficat in gospodariile in care exista copii sub 14 ani, respectiv 35% din volumul total.

• 39% din gospodariile consumatoare de pateu de ficat sunt in mediul rural. Acestea sunt responsabile de 37% din consumul total, in volum, si reprezinta 45% din numarul familiilor din Romania.

*) Fabrica de pateu de ficat si conserve de carne Productie Ardealul a fost preluata in acest an de Orkla Foods Romania.


Conserve din ficat- productia fizica industriala – (exclusiv pasare)

Anul
Cantitate

(tone)

Valoare

(mil. RON)

2000
4.734
13,2
2001
6.982
23,6
2002
9.349
38,2
2003
10.205
48,8
2004
7.249
38,7



(date provizorii)

Sursa: Institutul National de Statistica