Confuzie legată de ce înseamnă, de fapt, „pensii speciale”
Ionuț Dumitru a subliniat că în România există o confuzie legată de ce înseamnă, de fapt, „pensii speciale”, însă, potrivit definiției Comisiei Europene, acestea sunt pensiile care se abat de la principiul contributivității – fie prin condiții de pensionare mai avantajoase, fie prin beneficii necorelate cu contribuțiile efective.
El a precizat că, raportat la această definiție europeană, efortul bugetar al României pentru pensiile speciale este semnificativ, situându-se în jurul valorii de 15–16 miliarde de lei anual.
„Dacă ne uităm la efortul bugetar cu tot ceea ce înseamnă pensii speciale – deși am văzut că în România avem o problemă semantică legată de ce înțelegem prin pensii speciale. În spațiul european sau în Europa, în general, avem pensii speciale, Comisia Europeană, spre exemplu, ne numește pe pensiile care au, să zicem, caracteristici care deviază de la sistemul standard bazat pe contributivitate, fie că e vorba de o pensionare mult mai rapidă, fie că e vorba de un beneficiu care n-are nicio legătură cu contributivitatea, ele se numesc pensii speciale.
Dacă ne uităm la pensiile speciale după această definiție a Comisiei Europene, o să vedem că efortul bugetar pe care îl avem noi astăzi cu pensiile speciale se cifrează undeva în jur de 15-16 miliarde de lei, care nu mai e chiar un efort bugetar mic”, a declarat acesta pentru Digi24.
Economistul a adăugat că problema pensiilor speciale ține mai ales de echitatea socială, întrucât sistemul a fost abuzat și generează nemulțumire publică, în special în domeniul justiției, unde există cazuri de pensionare la vârste foarte mici, în jur de 48 de ani, cu beneficii ce depășesc salariile din perioada activă.
El a mai precizat că, deși pensii speciale există și în alte țări, mai ales în domeniul militar, un sistem atât de generos și dezechilibrat precum cel din România este greu de găsit în altă parte.
„Dar miza acestor pensii speciale e mai degrabă una de echitate socială, pentru că, pe bună dreptate, sistemul în sine a fost abuzat și revoltă practic pe toată lumea, mai ales în sistemul de justiție, unde avem și pensionări foarte rapide, la circa 48 de ani, așa cum am văzut din declarațiile oficiale, și cu un beneficiu chiar mai mare decât salariile pe care le-au avut în în perioada activă.
Un astfel de sistem – deși sunt multe state, în special în zona militară, sunt pensii speciale în multe state membre NATO, în primul rând, dar și în alte state – dar un sistem în care să ai o pensionare atât de rapidă și cu un beneficiu care depășește venitul din activitate nu cred că-l mai putem întâlni nicăieri în lume”, a explicat acesta.
Jalon PNRR privind pensiile speciale
Ionuț Dumitru a menționat că în PNRR, există un jalon cu privire la pensiile speciale, care a generat blocaje în aprobarea tranșei a treia de finanțare. El a subliniat că pensiile speciale nu se limitează la sistemul de justiție, deși cele mai numeroase sunt în domeniul militar, unde beneficiile nu sunt la fel de mari.
Totuși, a considerat că pensiile din justiție sunt cele mai problematice, deoarece permit pensionări la vârste foarte mici, cu venituri mai mari decât cele din perioada activă, ceea ce, din punct de vedere economic, este inacceptabil.
„Există și un jalon în PNRR cu privire la pensiile speciale, știim că a fost o discuție care nu s-a finalizat cu privire la tranșa a treia din PNRR, unde aveam unul din jaloanele cu probleme – tocmai acest sistem de pensii speciale care trebuie reformat. Pensii speciale nu sunt numai cele din justiție. Așa cum menționam, sunt și alte zone unde avem pensii speciale. În primul rând, sau ca număr, cele mai multe sunt în zona pensiilor militare, dar acolo beneficiile nu sunt chiar atât de mari precum în justiție.
Adică cel mai revoltător sistem este acesta al pensiilor speciale din justiție, unde încă o dată, după mine, ca economist, s-a pierdut controlul total. Adică să ai o situație în care oamenii ies la pensie la 48 de ani și în vârful carierei profesionale și au, stând inactivi, un venit mai mare decât îl aveau în activitate, e de netolerat așa ceva”, a afirmat acesta.
Consilierul onorific al premierului Ilie Bolojan a spus că sunt anumite domenii în care sistemul de pensii speciale poate să existe.
„Cred că putem cu toții să fim de acord că sunt anumite domenii – dar trebuie să fie foarte bine definite – în care acest sistem de pensii speciale să existe. Încă o dată, în zona militară există în toate țările NATO sau marea majoritate a țărilor NATO, există un sistem de pensii care, să zicem, sunt mai generoase decât sistemele bazate pe contributivitate.
Dar aici trebuie să găsim măsura potrivită, pentru că un sistem precum cel din justiție, pe care l-am discutat mai devreme, a ajuns deja într-o zonă destul de irațională, adică să ai un venit, inactiv fiind, mai mare decât venituri din perioada activă, pierdem tot orice contact cu realitatea”, a explicat acesta.
Situația bugetară este extrem de delicată
Totodată, Ionuț Dumitru a comentat declarația ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, care a afirmat că fondurile necesare pentru plata pensiilor și salariilor vor fi asigurate până la sfârșitul anului, cu condiția ca să nu fie efectuate cheltuieli nejustificate.
„Situația bugetară este extrem de delicată, deși s-au luat câteva măsuri de consolidare, reducerea deficitului, dacă ne uităm, s-au luat la sfârșitul anului trecut acele măsuri de înghețare a salariilor și pensiilor pentru anul acesta și a mai avut un nou val de măsuri recent, în acest pachet unu, în care începând cu 1 august cresc câteva taxe și în același timp se încearcă un control foarte strict pe partea de cheltuieli, o prioritizare a investițiilor fiind măsura principală pe partea de cheltuieli, dar și eficientizarea cheltuielilor în general.
Vedem că discuțiile s-au dus și în zona de companii de stat și în alte zone de îmbunătățire a colectării, pe partea de de ANAF, adică sunt multe zone de reforme care pot aduce economii la buget. Nu cred că există un pericol apropo de plata salariilor și pensiilor, însă ecuația bugetară este extrem de complicată”, a spus acesta.
Economistul a mai afirmat că dacă nu s-ar fi luat măsurile din pachetul discutat recent, probabil deficitul bugetar ar fi crescut față de anul trecut.
„Dacă nu s-ar fi luat măsurile din pachetul pe care l-a discutat recent, probabil că deficitul bugetar creștea față de anul trecut, adică noi am avut anul trecut 9,3% din PIB. Avem o țintă pentru anul acesta de 7% din PIB, care în momentul de față este imposibilă, adică nu ai cum să mai ajungi cu 7% din PIB sub nicio formă anul acesta.
Probabil că o țintă mai realistă, undeva în jur de 8, poate un 8 și ceva. Dar și acest 8 și ceva la sută din PIB necesită un efort foarte puternic de ținere sub control a cheltuielilor până la finalul anului, cu toate măsurile luate recent”, a afirmat el.
