Pasajul Basarab, recepționat oficial abia după 14 ani. Primăria va putea face reparații și modernizări
SURSA FOTO: Facebook, Nicușor Dan
Pasajul Basarab, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din București, urmează să intre într-o nouă etapă. Primăria Municipiului București (PMB) a semnat un acord pentru recepția finală, permițând intervenții pentru întreținere și modernizare după 14 ani de la deschidere.
Pasajul Basarab, preluat oficial după 14 ani pentru reparații și modernizare
Primarul general interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, a anunțat că după 14 ani se deblochează recepția finală a Pasajului Basarab. El a menționat că a fost semnat un acord cu constructorul, ceea ce permite Primăriei Municipiului București (PMB) să preia oficial pasajul și să poată interveni legal pentru întreținere, curățenie și reparații.
Urmează să refacă betonul și rosturile de dilatație, să înlocuiască aparatele de reazem, să asfalteze pasajul și rampele, să curețe și să vopsească elementele metalice, precum și să modernizeze sistemul de drenaj. Pasajul Basarab a fost recent expertizat, că se știe ce trebuie făcut și că lucrările vor începe în curând.
„Pasajul Basarab – după 14 ani, deblocăm recepția finală. (…) Pasajul a fost expertizat recent. Știm ce e de făcut și începem”, a scris oficialul român pe contul său de Facebook.
Despre Pasajul Basarab
Pasajul Suprateran Basarab este un pasaj rutier din București, România, care unește sectoarele 1 și 6 între Șoseaua Nicolae Titulescu și Șoseaua Grozăvești. A fost construit cu scopul de a fluidiza traficul în zona de Nord-Vest a Capitalei și de a completa inelul interior de circulație al Municipiului București.
Pasajul Basarab a fost deschis acum 14 ani, pe 18 iunie 2011, de fostul primar Sorin Oprescu. A fost una dintre cele mai mari lucrări de drumuri din București. Un an mai târziu, pe 23 aprilie 2012, a fost deschisă și stația de tramvai care se leagă de metrou.
Singurul lucru rămas de făcut era trotuarul rulant care conecta Gara Basarab cu zona de transport și Gara de Nord, la Peronul 1. Trotuarul rulant a început să funcționeze în noiembrie 2013, dar a fost utilizat doar aproximativ un an, apoi a fost lăsat să stea nefolosit.
Pasajul are 2 kilometri lungime, din care 222 metri este podul cu cabluri, are 44 metri lățime (cel mai lat pod de acest fel din Europa) și 10 metri înălțime. Leagă Sectorul 1 de Sectorul 6, conectând Șoseaua Nicolae Titulescu cu Șoseaua Grozăvești și face parte din inelul median al Bucureștiului, pe partea de nord-vest. Are câte două benzi pentru mașini pe fiecare sens și linii de tramvai pe ambele sensuri.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





