Pandemia a schimbat modul în care trăiam, mergeam la școală sau la muncă și socializăm. Nu în ultimul rând, a amplificat problemele de sănătate mintală. Două boli extrem de periculoase, anxietatea și depresia, au început să-și arate colții. Iar cei mai afectați au fost adolescenții, care au experimentat și o tulburare gravă de alimentație.

Trecerea la școala online și limitările privind contactul cu colegii au dat peste cap rutina de zi cu zi a adolescenților, atât cea a educației cât și cea socială, scrie The Conversation.

Unii tineri și-au schimbat și obiceiurile alimentare și cele privind practicarea exercițiilor fizice. Așa au apărut tulburări alimentare, cum ar fi anorexia nervoasă, care afectează mai ales adolescentele.

Risc de fractură, boli de inimă, problemele de fertilitate

Anorexia nervoasă este adesea asociată cu probleme continue de sănătate fizică și mentală. Scăderea densității osoase poate duce la risc de fractură, modificarea proprietăților vaselor de sânge poate predispune la boli de inimă, iar problemele de fertilitate pot fi depistate când cei afectați de anorexie încearcă să aibă copii.

Tratamentul pentru anorexia nervoasă își propune să abordeze atât componentele fizice, cât și cele de sănătate mintală ale bolii.

Cercetări publicate recent în Jurnalul de Pediatrie și Sănătatea Copilului arată că tot mai mulți adolescenți au suferit de tulburări de alimentație, înregistrându-se cu 63% mai multe cazuri în 2020, comparativ cu ultimii trei ani. Pacienții au vârste cuprinse între 9 și 18 ani și peste 80% sunt fete.

Creșterea cazurilor de anorexie nervoasă în 2020 a coincis clar cu implementarea restricțiilor COVID-19. A existat o creștere rapidă începând cu luna mai, iar cazurile au început să scadă din septembrie, odată cu reducerea restricțiilor.

Rolul jucat de pandemie

Restricțiile au jucat un rol-cheie în tulburările alimentare ale multor persoane. Aproximativ 40% dintre pacienții cu anorexie nervoasă de la Spitalul Regal de Copii din Melbourne au raportat că restricțiile au fost factorul declanșator al tulburării.

Cercetări anterioare au arătat, de altfel, că izolarea și singurătatea sunt factori-cheie pentru alimentația dezordonată.

Persoanele care dezvoltă tulburări alimentare au de obicei gânduri și sentimente legate strict de mâncare și / sau exercițiile fizice. Când se izbesc de factori de stres externi, revin la aceste comportamente ca mijloc de control.