rurala. Vasiliev Veselin, un taran din satul timisorean Sanmartinu Sarbesc, a fost batut mar in fata casei sale de persoane neidentificate pentru ca nu a vrut sa-si vanda pamintul, imediat dupa improprietarire. Dupa ce a refuzat tranzactia propusa, comisia de retrocedare (prezidata de primar) l-a improprietarit pe Veselin cu un teren aflat la mare distanta de sat si de proasta calitate, in nici un caz cu pamantul la care avea dreptul. Cand a incercat sa protesteze, a primit „o lectie” de la oamenii care au interese mari in zona. Din anul 2001, Vasiliev si alte 60 de familii din sat isi cauta dreptatea la tribunal, procesele pe care le-au intentat urmand sa mai dureze ani buni. Acest caz este doar unul din miile de procese din toata tara, care au legatura cu restituirea pamanturilor confiscate de autoritatile comuniste. Un act de dreptate s-a transfomat in multe sate si comune intr-o lupta surda pentru proprietatea pamantului. Potrivit datelor oficiale, mai sunt de retrocedat cam 400 de mii de hectare de terenuri agricole si inca 200 de mii de hectare de paduri. Dar statistica nu ia in considerare eliberarea frauduloasa a unor titluri de proprietate, caz in care tot procesul de improprietarire se reia, cu toate cheltuielile aferente.Instantele timisorene au judecat in ultimii ani sute de cauze provocate de nedreptatile facute la aplicarea Legii fondului funciar. Pentru comunitati intregi, drumul de la CAP-urile comuniste la improprietarire s-a dovedit un calvar. Nici autoritatile doljene nu au reusit sa redea proprietarilor privati circa zece mii de hectare, atat din cauza litigiilor iscate, cat si din cauza abuzurilor unor primari, in calitatea lor de presedinti ai comisiilor locale de aplicare a legilor funciare. Directorul Oficiului Judetean de Cadastru, Marian Popescu, spune ca in 26 de localitati, terenul si padurile revendicate s-au aflat la dispozitia comisiilor locale, dar, din diverse motive subiective, primarii au refuzat sa-i puna pe oameni in posesie. La Brasov, suprefectul UDMR, Szakal Andras, spune ca exista mai multe nereguli in procesul de punere in posesie conform Legeii nr. 18/1991 privind fondul funciar si Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole. „Prefectura nu cunoaste, in prezent, numarul titlurilor de proprietate date, dar in peste jumatate din localitatile judetului, nu s-a finalizat punerea in posesie”, explica Szakal Andras. Alte sute de titluri de proprietate vor fi anulate in Bistrita-Nasaud, ca urmare a abuzurilor inregistrate in cursul retrocedarii terenurilor agricole sau forestiere. Numarul tot mai mare de procese blocheaza instantele de judecata si ii saraceste pe tarani, care ajung in pragul disperarii umbland dupa dreptatea lor. Toate aceste probleme afecteaza lumea rurala. Cine este dispus sa cumpere pamant si sa investesca intr-o afacere agricola daca nu are garantia proprietatii? „Agricultura se afla inca pe nisipuri miscatoare in ceea ce priveste raporturile de proprietate asupra pamintului”, spune Gabriel Popescu, cercetator in domeniul economiei agrare.De aici, o seama de complicatii. Circulatia pamantului este ingradita, cu efect direct asupra formarii unei categorii de ferme suficient de mari pentru a avea sanse in competitia nemiloasa cu fermierii europeni. Mai mult, fondurile europene ar putea ocoli acele structuri care prezinta semne de intrebare asupra proprietatii pamantului. „Cine primeste cu adevarat banii?”, vor intreba, pe buna dreptate, oficialii de la Bruxelles. Ca sa nu mai vorbim de banii aruncati de pomana in agricultura, sub forma de subventii. Exploatatiile dinamice nu se pot dezvolta rapid prin cumpararea de suprafete agricole. Asa ca multe exploatatii fara viitor primesc bani doar pentru ca fac dovada ca detin pamant. Criza nu ocoleste nici orasul. „Securitatea alimentara este pusa in pericol. Dominatia importurilor ne face dependenti, din punctul de vedere al hranei, de alte tari”, avertizeaza Popescu. Mai rau, deficitul comercial cu produse agricole si alimentare sporeste, iar PIB-ul devine mai palid, in lipsa contributiei agriculturii (care inseamna cam 12% din economia nationala). Din cauza importurilor, se pierd sute de mii de slujbe legate de agricultura si industria alimentara, iar prapastia dintre rural si urban se adanceste.Evitarea dezastrului nu cere eforturi colosale. „Afacerile agricole au nevoie de o piata functionala a pamantului”, spune Gabriel Popescu. Pentru binele taranilor si orasenilor deopotriva, autoritatile trebuie sa rezolve problema terenurilor agricole. Definitiv.
Problema proprietatii asupra pamantului trimite Socuri In economie
· In toata tara, mii de procese incearca sa aduca lumina in procesul incalcit de retrocedare a terenurilor. Fiecare frauda inseamna reluarea procedurilor, cu costurile aferente.
· Piata pamanturilor agricole nu se poate forma. Prin urmare, pamantul ramane subevalutat si nu este stimulata cresterea suprafetelor exploatatiilor comerciale.
· Banii europeni fac stanga inprejur. Fara certitudinea beneficiarului de drept, birocratii de la Bruxelles vor ezita sa ne dea bani luati din buzunarul contribuabilului european.
· Securitatea alimentara este pusa in pericol. Dependenta crescuta de produsele agroalimentare provenite din import. Importurile ingrasa deficitul comercial si diminueaza PIB-ul.
· Cresterea somajului la sat si la oras, cu consecinte nefaste asupra bugetului de asigurari sociale, a fondului de pensii etc.
Reforma agrara pentru 12 milioane de hectare
Suprafata totala de retrocedat 12,1 mil. ha
Terenuri forestiere 1,9 mil. ha
Terenuri agricole 10,2 mil. ha
Suprafata totala atribuita 11,5 mil. ha
Procentul restituirii 94,9%
· Statistica indicand restituirea a circa 95% din suprafetele ce trebuia sa fie retrocedate fostilor proprietari ascunde cazurile de atribuire frauduloasa a titlurilor de proprietate.
· La Agentia Domeniilor s-au inregistrat peste 100 de mii de hectare acordate in mod ilegal de catre comisiile locale.
· Retrocedarea pamanturilor agricole a inceput in 1991, iar a terenurilor forestiere, in 2000. Incheierea procesului de retrocedare reprezinta sfarsitul celei de a sasea reforme agrare, prima datand de pe timpul domnitorului Ioan Cuza.
· Analistii critica caracterul haotic al legislatiei privind proprietatea funciara. De exemplu, legislatia privind circulatia terenurilor a fost votata la sapte ani dupa aparitia Legii fondului funciar, care reglementa restituirea terenurilor confiscate de regimul comunist.
