Un tur de forţă a negocierilor chiar înaintea redeschiderea pieţelor valutare. Aceasta încearcă în ultima zi a săptămânii liderii europeni în efortul de a salva de la dezintegrare zona euro. Contextul este foarte agitat în condiţiile în care la nivelul UE există o ruptură între Germania şi Franţa privind soluţia de găsit în cazul Greciei care are nevoie de o asistenţă măsurată în zeci de miliarde de euro. În joc este chiar scoaterea ţării din zona euro pentru o perioadă de cinci ani propusă de ministrul de finanţe german Wolfgang Schaeuble conform Frankfurter Allgemeine Finanzen citat de Telegraph.

Chestiunea credibilităţii Greciei este foarte dificilă şi "probleme uriaşe" rămân în discuţiile pentru găsirea unei soluţii, a declarat, potrivit Reuters, Jeroen Dijsselbloem, ministrul de finanţe olandez şi preşedinte al Eurogrupului care îi reuneşte pe omologii săi din zona euro. "Totdeauna există speranţă", a declarat francezul Pierre Moscovici, comisarul european pentru economie, după ce dezbaterile de ieri în acest cadru nu s-au soldat cu un acord. O nouă întâlnire a miniştrilor de finanţe era programată pentru ora 13.00, urmată de un summit Euro restrâns la membrii blocului monetar, în jurul orei 16.00. În acelaşi timp, întâlnirea în cadru lărgit a tuturor liderilor din UE-28 a fost anulată, conform anunţului din această dimineaţă a preşedintelui Consiliului European Donald Tusk, preluat de ITV.

"Nu mă lua de prost!"

Negocierile se redeschid greu în condiţiile în care ministrul elen al finanţelor Euclid Tsakalotos a precizat clar că nu va semna niciun acord care să nu includă o tăiere parţială a datoriilor. Este un alt punct în care contradicţia este totală cu Germania. "O iertare a datoriilor este ilegală conform tratatelor.", spune ministrul Schaeuble, citat de Telegraph. La discuţiile de astăzi acesta a rămas la fel de tare pe poziţie şi de încrezător în calculele sale. Nici măcar argumentele preşedintelui Băncii Centrale Europene nu i-au fost de ajuns. "Nu mă lua de prost!", iar fi spus el lui Mario Draghi pe un ton mai ridicat care i-a făcut pe participanţi să tresară.

De câţi bani are nevoie de Grecia

Planul de rostogolire a datoriilor se ridică la 53,5 miliarde euro pe care guvernul de la Atena i-a solicitat prin intermediul Mecanismului European de Stabilitate (ESM). Acestora li se adaugă necesarul de aproximativ 25 miliarde euro pentru recapitalizarea băncilor, iar Reuters estimează suma totală chiar la 89 miliarde euro.

Cabinetul Alexis Tsipras – cu mandat întărit după referendumul de săptămâna trecută în care grecii au spus "Nu" planurilor de austeritate concepute la Bruxelles – a conceput în acest sens un plan care prevede extinderea taxei pe valoarea adăugată de 23% pentru insule şi industria restaurantelor, eliminarea subvenţiilor la carburanţi pentru companiile de transport maritim, o colectare mai bună a taxelor, reducerea cu 300 milioane euro a cheltuielilor de înarmare, precum şi mărirea vârstei de pensionare la 67 de ani în mai multe faze până în decembrie 2019.

"Este clar că îi vor pe greci afară!"

Nu este suficient!, spun germanii a căror aport în Mecanismul de Stabilitate se ridică la 21,72 milioane euro. "Nu suntem gata să acceptăm calcule care nu sunt credibile", a afirmat ministrul Schaeuble care, potrivit presei din ţara sa, ar mai fi cerut constituirea de către Grecia a unui fond prin care să pună la bătaie active în valoare de 50 milioane euro care să fie vândute pentru acoperirea noii linii de asistenţă. "50 de miliarde pare atât de nerealist încât este clar că îi vor pe greci în afară", comentează oameni prezenţi la Bruxelles şi citaţi de Wall Street Journal.

Pentru alternativa excluderii pe cinci ani a Greciei din zona euro avansată de Germania s-au pronunţat favorabil reprezentanţii a încă cinci ţări – Olanda, Finlanda, Estonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia – conform presei finlandeze citate de Telegraph. În această dimineaţă ministrul de finanţe slovac Peter Kažimír, întrebat ce se va întâmpla la reuniunea a răspuns sec: "Nimic. Nu este posibil să ajungem la un acord astăzi."

Corespondentul radioului public din Finlanda pe lângă organismele europene, citat de Zero Hedge, menţionează mai mulţi oficiali finlandezi care sunt de acord că un părăsire temporară de către Grecia a uniunii monetare poate reprezenta o soluţie. În acelaşi timp, presiunile asuora lor sunt mari. Telegraph citează surse americane care spun că înalţi oficiali ai SUA insistă pe lângă fostul comisar european al afacerilor economice Oli Rehn pentru ca Finlanda să-şi schimbe poziţia într-una favorabilă Greciei. În această dimineaţă, premierul Juha Sipila le-a spus reporterilor că propunerile de reforme ale grecilor nici măcar nu sunt suficiente pentru începerea dialogului.

O "frică dumnezeiască" ţine împreună Grecia şi Franţa

Franţa şi Italia nu trebie convinse de peste Ocean. Vor să ţină Grecia în blocul monetar. Premierul francez Manuel Valls chiar a postat pe Twitter un mesaj în limba greacă de susţinere a cetăţenilor acestei ţări. Ar putea să nu fie vorba numai despre solidaritate, ci să fie însăşi pielea francezilor în joc. Ieri dimineaţa fostul ministru elen al finanţelor Yanis Varoufakis spunea Germania forţează o ieşire a Greciei din zona euro tocmai pentru a impune Franţei modelul său de disciplină fiscală. "Vor să bage o frică dumnezeiască în francezi", scrisese acesta într-un material publicat în ziarul britanic The Guardian.

Varoufakis a demisionat chiar după luni, imediat după referendumul care i-a dat câştig de cauză, pentru a uşura negocierile Greciei în condiţiile în care creditorii nu l-au vrut la masă. Probabil s-au săturat germanii de ifosele grecilor, dar şi italienilor le-a ajuns cu pretenţiile nemţilor, scrie Telegraph. Delegaţia Italiei a avut o reacţie dură: "Umilinţa Greciei trebuie să ia sfârşit", ar fi spus reprezentanţii acesteia în cadrul discuţiilor.

Este un mesaj transmis clar de premierul Matteo Renzi. "Acum trebuie să prevaleze bunul-simţ şi să se ajungă la un acord. Italia nu vrea ca Grecia să iasă din zona euro, iar Germaniei îi transmit: destul", a declarat şeful executivului, conform Il Messaggero, citat de AGERPRES. "Acum, după ce Tsipras a făcut propuneri în linie cu solicitările europene, trebuie neapărat să semnăm un acord. Este de neconceput să umilim un partener european, după ce Grecia a cedat aproape în toate privinţele", a mai spus Renzi.