OMS intră într-o nouă eră. China va conduce organizația după plecarea americanilor

Organizația Mondială a Sănătății se confruntă cu un moment critic, odată cu retragerea treptată a finanțării din partea SUA, care asigura aproape 20% din buget. În cadrul reuniunii de la Geneva, oficialii discută despre reducerea cheltuielilor, menținerea funcțiilor esențiale și atragerea de noi surse de finanțare, inclusiv din sectorul privat.

OMS, în fața unui nou început

Sute de reprezentanți ai Organizației Mondiale a Sănătății se reunesc în această săptămână la Geneva, într-un context marcat de o schimbare majoră în peisajul finanțării globale.

Retragerea graduală a Statelor Unite, până acum cel mai important contributor financiar al OMS, ridică întrebări serioase despre viitorul coordonării internaționale în lupta împotriva crizelor sanitare globale, de la epidemii emergente precum mpox, până la boli vechi precum holera.

Bugete mai mici, priorități mai clare

Adunarea anuală, care tradițional servește drept forum pentru aprobarea unor noi strategii, vaccinuri și programe de sănătate, capătă acum o dimensiune diferită. Tema principală este adaptarea la un buget redus și redefinirea priorităților organizației, astfel încât resursele limitate să fie folosite cât mai eficient.

”Obiectivul nostru este să ne concentrăm pe ceea ce are cea mai mare valoare”, a declarat pentru Reuters Daniel Thornton, director al departamentului de mobilizare a resurselor din cadrul OMS.

Conform unor documente interne, anumite programe de formare și birouri regionale din țările dezvoltate riscă să fie închise, în timp ce acțiunile critice de control al bolilor și aprobare a medicamentelor vor fi menținute. SUA asigurau aproape o cincime din finanțarea OMS, iar în condițiile în care retragerea completă va avea loc abia în 2026, organizația trebuie să găsească rapid surse alternative.

China preia inițiativa financiară și strategică

În acest vid financiar, China se poziționează ca noul jucător-cheie, urmând să-și mărească contribuția la bugetul obligatoriu al OMS la 20%, consolidând astfel influența sa în cadrul instituției.

”Trebuie să ne adaptăm organizaţiilor multilaterale fără americani. Viaţa merge mai departe”, a declarat luna trecută Chen Xu, ambasadorul Chinei la Geneva.

Această tranziție a declanșat discuții intense despre reformarea OMS, în special în privința structurii birocratice și a volumului vast de documentație produs anual. Lideri din sectorul filantropic și din industrie subliniază nevoia de a păstra în funcțiune proiectele esențiale, apelând totodată la finanțări provenite din surse private, precum fundații și companii farmaceutice.

Un exemplu concret vine din Africa, unde o fundație dedicată sănătății copiilor a susținut cu două milioane de dolari o rețea globală de laboratoare care monitorizează bolile contagioase majore. Astfel de intervenții private devin tot mai importante pentru continuitatea unor programe vitale.

Un nou acord pandemic și o nouă realitate financiară

În cadrul întâlnirii de la Geneva urmează să fie validat un acord istoric privind coordonarea răspunsului la viitoarele pandemii, dar provocarea majoră rămâne asigurarea sustenabilității financiare într-un mediu geopolitic și economic în schimbare.

În plus, angajații OMS sunt deja chemați să se implice voluntar în sprijinul delegațiilor, fără compensații suplimentare, reflectând dificultățile bugetare cu care se confruntă organizația.