Numelui unui „brand” (marca) are o influenta majora asupra evolutiei ulterioare pe piata a acestuia. Daca are capacitatea de a capta interesul si atentia segmentului de consumatori caruia i se adreseaza produsul respectiv, succesul este asigurat. Numele trebuie sa fie intotdeauna potrivite categoriilor de bunuri care le vor purta. Un nume ideal pentru un detergent s-ar potrivi ca nuca in perete in alt domeniu. Este clar ca nimeni nu ar cumpara o ciocolata sau o bautura racoritoare care s-ar numi Bona Automatic. Exista si marci „universale”, care se potrivesc la mai multe tipuri de articole. De exemplu, varianta de nume Montana (marca anvelopelor fabricate de Tofan Grup) a fost propusa si pentru apa minerala AnaVie (MontAna) si pentru vopseaua Spor. Este foarte important ca numele produselor sa tina cont de cultura si specificul regiunilor carora li se adreseaza. Un exemplu foarte bun in acest sens este esecul pe care l-a suferit firma americana Chevrolet in anii ‘70. Fabricantul de autovehicule a conceput un model de masina special pentru piata Americii de Sud. A avut insa nefericita idee de a-l numi Nova. Actiunea a fost un fiasco total. Compartimentul de marketing al firmei Chevrolet nu a tinut seama ca in limba spaniola „no va” inseamna „nu merge”. Cumparatorii au considerat, probabil, ca numele se datoreaza unei crize de sinceritate a fabricantului, iar masinile au ramas mult si bine in show-room-uri.
Marile companii si-au dat seama de impactul pe care un nume sugestiv il are asupra vanzarii unui produs. In urma cu cativa ani, Renault a renuntat la traditia de a-si numi masinile cu numere, in ordinea lansarii acestora pe piata. Dupa modelul R25, autovehiculele firmei franceze au inceput sa fie botezate. Marcile Twingo, Clio sau MA