Muzeul Ţăranului Român îşi momeşte vizitatorii (şi) cu târgurile sale organizate periodic, cum este cel din această săptămână, de Sf. Nicolae; şi, de ce nu, şi cu terasa din incintă, deschisă şi iarna…

Fără nici o îndoială, Muzeul Ţăranului Român (MŢR) este cea mai activă instituţie muzeală din România. Instituţia – care îi datorează atât de mult regretatului Horia Bernea, căruia i se poate atribui meritul de a fi readus în existenţă, sub un nume nou, vechiul Muzeu de Artă Naţională – are, foarte probabil, cei mai mulţi vizitatori dintre toate muzeele noastre. Alături de Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC) şi de Muzeul de Istorie Naturală „Gr. Antipa“, MŢR desfăşoară, de ani buni, o inteligentă politică de marketing, dublată de o activitate expoziţională intensă. MNAC atrage publicul vizat (tinerii) prin show-uri de muzică electronică, MŢR cu sărmăluţe şi ulcele de vânzare. Puriştii n-au decât să strâmbe din nas: cum spune zicala, dacă nu vine Mahomed la munte, vine muntele la Mahomed.

De Sf. Nicolae, sărbătoare cum nu se poate mai tradiţională, MŢR, face din nou târg, între 30 noiembrie şi 2 decembrie. Cu vânzare, desigur, şi cu de toate: de la olărit, mobilier de lemn pictat, împletituri, ţesături, podoabe, instrumente muzicale, măşti, jucării, obiecte din piele şi chiar bijuterii. Toate frumoase şi, evident, vesel colorate, cum se poate vedea şi din fotografiile de la ediţia de anul trecut.

Grijulii, organizatorii au rezervat spaţiu şi pentru câte ceva de-ale gurii (apropo, tot la MŢR s-a mai ţinut, prin vară, un mic protest simpatic împotriva fast foodului, numit „Slow food“, cu bucate tradiţionale româneşti. De data asta, lista – adică meniul! – cuprinde sarmale (se putea altfel?), ciuperci murate, brânzeturi, poame uscate, turtă dulce, cozonaci, plăcinţele, dulceţuri şi, ca societate multiculturală ce suntem, kürtös kalàcs. (Dacă nu ştiţi ce e, trebuie neapărat să încercaţi, e „cozonacul naţional“ al maghiarilor!)

79-8785-58_timpliber2.jpgCe veţi mai putea vedea? Ei bine, pe 1 decembrie, de la 16:30, Valentin Albeşteanu – fiul violonistului popular Ion Albeşteanu – şi taraful său vor interpreta muzică de cafè-concert. În principiu, cu toţii ştim, destul de vag, cam cum sună o astfel de muzică. Ca să lămurim problema (şi să ştiţi la ce să vă aşteptaţi!), trebuie spus că este vorba de un gen muzical fără o definiţie clară: în astfel de repertorii intră miniaturi populare ale unor compozitori ca Mozart, Beethoven, Liszt sau Brahms, secvenţe celebre din opere şi operete, piese de divertisment de genul şansonetelor, valsuri sau tangouri, precum şi bucăţi de origini diverse – populare sau culte, ţărăneşti sau de la oraş.

Pe 2 decembrie, dacă aveţi drum pe la MŢR, veţi putea vedea fanfara din Cordăreni cum umblă cu capra prin târg. Formaţia interpretează numai muzică tradiţională (Hora, Sârba, Bătuta, Ciobănaşul, Tărăşelul ori Polcuţa). În timpul Sărbătorilor de Iarnă, alaiul din Cordăreni se preumblă prin sat şi, în fiecare ogradă, joacă o scenetă care reprezintă moartea simbolică a anului vechi, a duhurilor sale rele, şi intrarea într-un nou ciclu temporal. Nu foarte multă lume e conştientă că e vorba de un obicei foarte vechi, cu siguranţă precreştin şi cu origini probabil şamanice; v-am atras atenţia, nu?

A, şi să nu uităm: pe 30 noiembrie, de Sântandrei, se împarte usturoi, să vă apere de strigoi! Nu-l mâncaţi, însă, ci puneţi funia în rama ferestrei sau deasupra uşii.

Ce veti pune in ciorăpei

Peste 100 de meşteri din toată ţara vor veni cu ceramică (din Oboga, Horezu, Vlădeşti sau Baia Mare), ţesături din Maramureş, Neamţ, Suceava şi Vrancea, măşti din Albu, jucării din Odorheiu Secuiesc, podoabe, instrumente muzicale, dar şi mobilier de lemn din Harghita. Nu uitaţi de mâncare – de la sarmale şi brânzeturi până la suc de mere şi dulceţuri! Organizatorii au pregătit şi daruri tradiţionale, pe lângă nuieluşe şi încălţări vechi care vor fi aurite de mână. În materie de spectacole, la cel de cafè-concert veţi asculta melodii de Grigoraş Dinicu („Căruţa poştei“, „Hora staccato“ şi „Ceasornicul“), dar şi piese ca „Dans ungar nr. 5“ (de Johannes Brahms) şi „Parfum de femeie“ şi „Liber tango“ (de Astor Piazzola).

Te-ar putea interesa și: