Noua ordine mondială: Occidentul respinge investiţiile străine, iar ţările estice îmbrăţişează globalizarea

Ţările cu cel mai mare ritm de creştere economică tind să privească mai pozitiv globalizarea, în timp ce economiile dezvoltate se opun ideii ca străinii să cumpere companii autohtone, se arată într-un sondaj realizat de YouGov, la comanda publicaţiei britanice The Economist.

Datele sondajului realizat pe populaţia din 19 ţări dezvăluie o ruptură între pieţele emergente şi vest, care, tot mai mult, întoarce spatele globalizării. Asediaţi de salarii stagnante, mai bine de jumătate din respondenţii din America, Marea Britanie şi Franţa cred că globalizarea este „o forţă a binelui“ în lume. Vesticii spun, de asemenea, că lumea se înrăutăţeşte. Chiar şi americanii, un lot de sondaj, în general, optimist, îşi schimbă atitudinea: doar 11% cred că lumea s-a îmbunătăţit în ultimul an.

Cotitura spre naţionalism este în special pronunţată în Franţa, leagănul libertăţii. Circa 52% dintre francezi cred că economia lor nu ar trebui să se bazeze pe importuri şi doar 13% socotesc că imigraţia are un efect pozitiv asupra ţării lor. Franţa este împărţită în două când vine vorba dacă multiculturalismul este ceva ce trebuie îmbrăţişat. Atitudini de acest fel sunt muzică pentru urechile lui Marine Le Pen, liderul Frontului Naţional, partidul naţionalist şi eurosceptic al Franţei. Sondajele curente o clasează, la egalitate, pe primul loc în cursa prezidenţială din 2017.

Speranţa pentru liberalism în ţările occidentale rămâne acum la tineri. Chiar dacă generaţia Y, a celor născuţi între 1980 şi 2000, tinde spre orientări economice de stânga, aceasta este mult mai atrasă de ideea de globalizare, datorită atitudinii mai pozitive faţă de multiculturalism. În America, 46% dintre cei cu vârsta curprinsă între 18 şi 34 de ani cred că imigranţii au avut un efect pozitiv asupra ţării lor, comparativ cu doar 35% din cei peste 55 de ani. În Marea Britanie ruptura dintre generaţii este şi mai mare: 53% şi, respectiv, 22%.

Dacă ţările cu cel mai mare ritm de creştere economică tind să fie mai pozitive cu privire la globalizare, francezii, australienii, norvegienii şi americanii se opun ideii ca străinii să cumpere firme autohtone. Majoritatea asiaticilor nu văd o problemă în asta. Puţini din Hong Kong şi Singapore vor spune că statele lor ar trebui să fie auto-suficiente, în timp ce majoritatea respondeţilor din Indonezia, Thailanda, India, Filipine şi Malaezia socotesc că ţările lor nu ar trebui să se bazeze pe importuri.

Atitudinea asiatică faţă de cultură şi imigraţie este nuanţată: Filipine, Vietnam şi India sunt foarte pozitive cu privire la impactul imigraţiei asupra societăţii, dar, în acelaşi timp, sunt sceptici în privinţa beneficiilor multiculturalismului. Deşi respondenţii din aceste ţări tind să creadă că „globalizarea a fost în mare parte benefică bogaţilor“, aceştia consideră că globalizarea a fost o forţă pozitivă.

În eseul său din 1989 intitulat Sfârşitul Istoriei?, politologul american Francis Fukuyama argumenta că marea dezbatere intelectuală despre liberalism a luat sfârşit şi că toate ţările vor gravita spre democraţie liberală. Chiar dacă încă s-ar putea dovedi că a avut dreptate, va trebui să mai aştepte până ce ideea sa va deveni realitate.