Notarii au liber sa-si deschidă cabinete în oricare stat membru

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit ieri că statele membre care permit accesul la profesia de notar doar cetăţenilor proprii, se fac vinovate de instituirea unei restricţii a libertăţii de stabilire consacrate de art. 49 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), restricţie care îmbracă forma unei discriminări bazate pe naţionalitate.

Anunţul a venit ca urmare a unor cereri de chemare în judecată formulate de Comisia Europeană împotriva Belgiei, Franţei, Luxemburgului, Austriei, Germaniei, Greciei şi Portugaliei.

Comisia şi-a fundamentat acţiunile pe două capete de cerere. Este vorba, pe de o parte, de încălcarea libertăţii de stabilire ca libertate esenţială pentru funcţionarea pieţei interne şi, pe de altă parte,  netranspunerea, în ceea ce priveşte profesia notarială, a Directivei 89/48/CEE privind sistemul general de recunoaştere a diplomelor de învăţământ superior acordate pentru formarea profesională cu durata minimă de trei ani, abrogată ulterior de Directiva 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale, în prezent în vigoare.

În opinia Curţii de Justiţie a UE, activitatea de autentificare desfăşurată de notari nu implică participarea directă şi specifică la exercitarea autorităţii publice.

Mai mult, Curtea a constatat că între notari există o competiţie profesională, element care nu este caracteristic sferei autorităţii publice. În plus, cel care răspunde în cazul unei încălcări a normelor juridice săvârşite de o autoritate publică este statul, în timp ce notarii răspund direct şi personal faţă de clienţii lor pentru orice prejudicii care rezultă din activitatea desfăşurată.

Date fiind aceste elemente, Curtea a decis că reprezintă o discriminare criteriul de naţionalitate impus de legislaţia statelor pârâte ca şi condiţie pentru exercitarea profesiei de notar.