”Cea mai mare problemă pe care o are sectorul energetic românesc este legată de guvernanţă. În primul rând pe zona instituţiilor. Avem foarte, foarte multe instituţii cu atribuţii în domeniul energetic. Nu cred că ştiţi că în România există o agenţie numită Agenţia Nucleară. Eu ştiu că există, dar nu ştiu cu ce se ocupă. Există Ministerul Energiei, există Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie, există Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, există Direcţia Generală pentru Schimbări Climatice la Ministerul Mediului, există operatori, de transport la Ministerul Economiei, există Agenţia pentru Deşeuri Radioactive, CNCAN (Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare – n.r.). Aş putea să continui să vă plictisesc. Dar din punctul de vedere al deciziilor, mereu nu facem decât să amânăm”, a spus Nicolescu, citat de Agerpres. El a susţinut că, în cadrul ANRE, prea puţini oameni îşi fac treaba, deşi există mai mulţi angajaţi decât în trecut.

”În ANRE sunt 300 de oameni, dar lucrează 30. Până acum erau 200 şi lucrau 30, iar acum sunt 300 şi lucrează tot 30”, a precizat Nicolescu. Potrivit lui, mai ales în contextul penei de curent recente din judeţele Vâlcea şi Argeş, România trebuie să aibă în vedere mult mai serios protecţia infrastructurii critice. Nicolescu a mai precizat că, un alt lucru care îl îngrijorează, este şi relaţia României cu direcţiile de specialitate din cadrul Comisiei Europene.

”Un alt lucru care mă îngrijorează este legat de relaţia noastră cu Uniunea Europeană şi cu Comisia Europeană. La nivel foarte înalt, ne luăm în braţe, ne fotografiem, dar am sentimentul că la nivelul CE sunt foarte multe direcţii care habar n-au care este situaţia în România, ştiu foarte puţin ce se întâmplă aici. Iar această lipsă de comunicare cu cei care constituie baza administraţiei europene ar putea să ne creeze neplăceri din ce în ce mai mari”, a mai spus Nicolescu, potrivit aceleiași surse.  Întrebat ce ar trebui să facă România pentru a îmbunătăţi acest aspect, el a răspuns că este nevoie de un dialog la nivel de experţi. 'În plus, nu avem nicio companie românească cu un birou deschis la Bruxelles, ceea ce ar aduce o valoare adăugată mare prin participarea la forurile şi la deciziile de acolo', a punctat Nicolescu.