Conserve de legume-fructe, sucuri, vin, miere, bere, apă minerală, peşte, lapte, converse de carne şi multe alte produse care se regăsesc în coşurile de cumpărături ale românilor se vor scumpi în perioada imediat următoare pentru că ambalajele lor poluează. Statul a aşteptat prea mult pentru a rezolva problema reciclării iar acum a venit decontul. Păcat că va fi resimţit de populaţie.

 

Operatorii care au primit bani să se ocupe de reciclare nu au fost controlaţi la timp de Fondul de Mediu, iar frauda este de peste 50 de milioane de euro, conform procurorilor DNA. Producătorii au preferat să plătească în medie 65 de lei pe tonă de deşeuri unor asociaţii licenţiate de stat să recicleze o cotă de până la 60% din ambalajele puse pe piaţă de aceştia. Lucru care s-a şi dovedit că nu l-au făcut. Acum trebuie să achite taxa de 2.000 de lei pe tonă. Asta înseamnă că, în câteva zile, fără drept de apel, trebuie să plătească suma integrală. Cu cererea de insolvenţă aproape redactată, producătorii români îşi pun speranţa în Dacian Cioloş, după ce la Ministerul Mediului nu au găsit înţelegere.

Incapacitatea Ministerului Mediului şi a instituţiilor din subordinea lui, respectiv Fondul de Mediu, de a gestiona corect reciclarea deşeurilor ar putea aduce României un nou infrigment din partea UE şi scumpiri de circa 30% a tuturor alimentelor ambalate. Negocierile autorităţilor cu producătorii şi importatorii care poluează prin ambalajele pe care le folosesc, au eşuat. Rezolvarea rămâne în mâinile premierului Dacian Cioloş.

Dacă mergi la schi în Austria și închiriezi un apartament în regim hotelier, vei găsi pe masă doar două hârtii: planul de evacuare în caz de incendiu și instrucțiunile cu privire la aruncarea gunoiului menajer. Și, oricât de ciudat ar suna, nu de foarte mult timp reciclarea a ajuns în țările din Vest la nivelul stipulat în tratatele Uniunii Europene. Cel puțin asta se arată într-un raport al Agenției Europene de Mediu emis anul trecut, dar care folosește date din 2012. România, ca în multe alte domenii, este codașă în privința ratei de reciclare a deșeurilor municipale. Astfel, avem o rată de reciclare de aproximativ 4,5%, în condițiile în care trebuie să atingem nivelul de 50% până în anul 2020. Ei bine, deși nu realizăm, în aceste date găsim explicația noului scandal cu privire la creșterea prețului produselor ambalate.

Nu se scumpește gunoiul, se scumpesc alimentele

Ca să reciclezi, costă mult! Iar dacă reciclarea selectivă a gunoiului menajer nu este nici măcar opțională, prețul este enorm. Cineva totuși trebuie să plătească și, indiferent de corectitudinea de care ar da dovadă businessurile din domeniu, costul final ajunge tot la contribuabili. Prin urmare, românii vor plăti în plus pentru deșeurile menajere atât din 2017, când  urmează să fie introdusă o taxă mare pentru gropile de gunoi, cât și anul acesta, din cauză că de anul acesta se respectă reglementările cu privire la ambalaje.

Citiți și: TVA se reduce, însă se măresc taxele adăugate pe valoare

Deşeurile de ambalaje reprezintă o parte importantă din deşeurile municipale şi unele dintre cele mai uşor de identificat ca fiind reciclabile de către populaţie. România are obiective naţionale de reciclare şi valorificare pentru ambalaje încă din anul 2004. Acestea au crescut treptat an de an, ajungând în 2013 la un nivel de 55% obligaţie de reciclare din totalul ambalajelor puse pe piaţă. Aceste obligaţii au fost transferate celor care pun pe piață bunuri ambalate.

La rândul lor, producătorii şi importatorii de bunuri ambalate au trei variante: ori reciclează singuri, ori plătesc o taxă de 2 lei pentru fiecare kilogram de ambalaj către Administrația Fondului pentru Mediu, ori externalizează aceste obligaţii Organizaţiilor de Transfer de Responsabilitate (OTR).

 

Cum nu au nici capacitatea și nici know-how-ul de a recicla, iar taxa este mult prea mare, varianta preferată a producătorilor și importatorilor era să încheie contracte cu OTR-urile, care astfel se angajau să le realizeze ţintele anuale de reciclare şi valorificare. Acestea, la rândul lor, aveau contracte cu autorităţi locale şi operatorii de salubritate, societăţi de colectare şi de reciclare a deșeurilor existente la nivel naţional și reușeau, cel puțin în teorie, să facă activitatea de reciclare extrem de profitabilă.

2015, anul în care șmecheria nu a mai ținut

În martie 2015, Administrația Fondului pentru Mediu a demarat controlul de inspecție anuală la organizațiile de preluare de responsabilitate din domeniul deșeurilor de ambalaje. S-a încheiat prin luna septembrie 2015 când AFM a anunţat că şase din cele zece organizații de preluare de responsabilități din domeniu deșeurilor de ambalaje au fost amendate cu mai mult decât cifra de afaceri. Atunci, cea mai mare organizaţie de profil, Eco-Rom Ambalaje, a fost amendată cu sume care  depăşesc cifra de afaceri a societății. Amenzile sunt pentru niște nereguli găsite nu la Eco-Rom, ci la câțiva reciclatori. În cadrul aceleiași verificări și ca urmare a controlului realizat la unii reciclatori, AFM a considerat că o cantitate de deșeuri, deși a ajuns la valorificatori sau reciclatori, ea nu a fost reciclată potrivit prevederilor legale. Compania a contestat, la acea vreme decizia de impunere şi raportul emis de AFM.

Deşeuri cu iz penal

În noiembrie 2015 mascaţii au descins în 59 de locuinţe şi sedii de firmă din 11 judeţe din ţară, într-un dosar pentru evaziune fiscală cu deşeuri. Mai exact, procurorii anchetau activităţi ilegale de reciclare cu 120.000 de tone de deşeuri, prejudiciul ridicându-se la 54 de milioane de euro. Printre societăţile vizate era şi „Ecologic 3R“ condusă de Doru Iorga, fost candidat la primăria municipiului Brăila. Anchetatorii au efectuat percheziţii atât la sediul societăţii cât şi acasă la Doru Iorga.

 

Procurorii au ridicat acte de la sediul firmei, din care reiese activitatea firmei din anul 2012 până în 2015. Potrivit cercetărilor, se pare că în perioada 2012 – 2014, între reprezentanţii operatorilor licenţiaţi şi reprezentanţii unor societăţi cu care au încheiat contracte de prestări serivicii s-ar fi efectuat operaţiuni fictive în actele contabile. Înregistrarea şi declararea acestor operaţiuni ar fi facilitat operatorilor licenţiaţi obţinerea vizei anuale necesare funcţionării acestora şi ar fi condus la sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale, după cum au stabilit anchetatorii. Obligaţiile fiscale pentru operaţiunile fictive de reciclare a aproximativ 120.000 tone de deşeuri de ambalaje sunt de peste 54 milioane euro.

Prețul curățeniei pe piața deșeurilor de ambalaje

Odată cu verificările procurorilor și amenzile date de Administrația Fondului pentru Mediu, organizațiile de transfer de responsabilitate nu mai oferă producătorilor și importatorilor serviciile cu care i-au obișnuit în ultimii zece ani. „Nu este o noutate. Acum însă costurile devin transparente, pentru că nimeni nu își permite să mai trișeze. Reciclarea trebuie făcută, iar acest lucru costă“, arată consultantul fiscal Adrian Bența. În primul rând, OTR-urile abia acum recunosc că nu pot asigura cantitatea impresionantă din contracte, ci, în medie, așa cum recunoaște o persoană „din sistem“, undeva sub 10% din necesar. Apoi, prețul real al reciclării este mult mai mare decât cel cerut anii trecuți de OTR-uri, așa că și pentru cantitatea mică pe care o pot negocia în prezent, prețurile au crescut aproximativ la nivelul taxei.

 

„OTR-urile nu și-au făcut treaba, nu și-au asumat obligațiile din contract. Iar acum refuză să mai preia contracte. Mai mult decât atât din acest an, au venit cu prețuri de 10 ori mai mari față de contractele din 2015. De ce? Pentru că sistemul înainte nu funcționa bine, și plimbau niște hârtii. Iar acum când trebuie să recicleze cu adevărat, și-au dat seama că nu pot rezista în piață la aceste costuri“, explică Emil Dumitru, președintele Federației Naționale a Producătorilor din Agricultură, Industria alimentară și servicii conexe din România – PRO AGRO.  Care sunt consecințele? În primul rând, cei care pun pe piață produse cu ambalaje au costuri, începând din acest an, mult mai mari. „Operatorii din sectorul agroalimentar care au încheiat contracte de reciclare a ambalajelor, conform listei afișate pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu, plăteau o taxă pentru ambalajele puse în piață în medie de 65 lei/tonă. În situația creată, membrii noștri sunt obligați să plătească ca taxă de mediu un tarif de peste 2.000 lei/tonă, cu implicații în dublarea prețurilor recipientelor și creșterea costurilor pe unitatea de produs cu circa 30%.“, explică, într-o adresă trimisă Guvernului, Emil Dumitru. Iar, ca lucrurile să fie și mai complicate, conform Legii nr. 249/2015, dacă OTR-urile nu și-au îndeplinit obligațiile, producătorii și importatorii care au contracte cu aceste organisme trebuie să achite contribuția la fondul de mediu pentru deșeurile de ambalaje nereciclate. Astfel, până la data de 25 ianuarie 2016, trebuie să plătească toți cei care au pus pe piață produse ambalate la sfârșitul anului trecut. Bineînțeles, această situație este de neconceput pentru producători și importatori.

 

„Fiecare dintre producători trebuie să plătească amenzi între 100.000 și 500.000 de euro. Spre exemplu, noi avem de plătit pentru lunile noiembrie și decembrie între 80.000 și 150.000 de euro pentru ambalajele nereciclate. Cuvântul care descrie cel mai bine situația actuală este blocaj. Dacă nu plătim, ne amendează. Dacă plătim intrăm în faliment“, susține Iulius David, director general al companiei Sultan. Ținând cont că și-au îndeplinit o dată obligațiile cu privire la reciclare, plătind sume consistente OTR-urilor, producătorii și importatorii nu sunt dispuși să plătească „taxa-amendă“. Totuși, până la modificări legislative consistente, primul pas ar fi suspendarea termenului limită de plată. „Vrem o amânare a termenului de plată, iar apoi trebuie să știm ce facem în acest an. La populație va fi un impact de 20-30%. Producătorii sunt victime colaterale în tot acest război“, spune Aurel Tănase, directorul general al Organizaţiei Interprofesionale Naţionale Prodcom Legume-Fructe din România.

Deșeurile nereciclate rămân în pom

În încercarea de a identifica soluții, producătorii s-au întâlnit joi, 21 ianuarie, cu reprezentanții Ministerului Mediului. La discuții, autoritățile au venit cu o singură propunere: de a eșalona plățile datorate. Bineînțeles, producătorii nu au fost de acord cu această variantă, ei sperând că legislația va fi modificată în așa fel încât să nu le afecteze atât de mult afacerile. Prin urmare, nu se poate spune că a avut loc vreo negociere, iar reprezentanții mediului de afaceri au plecat dezamăgiți. „Nu se poate funcționa într-un sistem în care există lipsă de implicare. De aceea am trimis o adresă către premier pentru a primi un răspuns în această situație“, spune David. Dacă niciuna dintre revendicările producătorilor, adică regândirea contribuției pentru deșeurile de ambalaje – respectiv micșorarea taxei – și revizuirea legislației din domeniu, nu vor fi acceptate de autorități, aceștia amenință cu falimentul. „Industria alimentarã va consemna noi insolvenţe şi falimente şi, per ansamblu, scãderea competitivitãţii faţã de producãtorii din afarã care nu plãtesc „contribuţii“ la acest nivel, ca şi faţã de economia neagrã, care nu plãteşte defel taxe, în afara celor de protecţie“, au anunțat reprezentanții Federației Patronale Române din Industria Alimentară.

Administrația Fondul de Mediu trebuia să verifice! Niște băieții deștepți au făcut bani pe baza acestor acte normative, fără să existe un impact în piață pentru reciclare. Aceste organisme recoltau deșeurile și le duceau la groapa de gunoi, nicidecum nu le reciclau!
Emil Dumitru, președinte PRO AGRO

 

Acest articol a fost publicat în al patrulea număr al revistei Capital, din 25-31 ianuarie 2016