poate fi efectuata numai cu acordul salariatului (exceptand situatiile de forta majora) si trebuie compensata prin ore libere platite corespunzator timpului de lucru suplimentar sau, daca nu este posibil, printr-un spor la salariu de minimum 75% din salariul de baza. Umor negru, asa caracteriza un tanar angajat expresia de mai sus: „Sunt nevoit sa stau peste programul de lucru, desi nu primesc nici un leu in plus. Altfel nu mi-as putea indeplini sarcinile de serviciu si as risca sa-mi pierd locul de munca”, spune anonimul, temator ca si-ar putea supara sefii. Acelasi controversat cod al muncii precizeaza ca durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare. Cum unii angajatori se fac ca ploua cand aud „maximum 48 de ore” sau de plata orelor suplimentare, ne intrebam cu totii ce putem face pentru a ni se respecta drepturile, cu ce consecinte si de ce privesc angajatorii nerespectarea duratei timpului de lucru ca pe o chestiune fireasca, aproape legala. Inspectia Muncii poate constata incalcarea reglementarilor legale privitoare la timpul de munca, fie in urma sesizarilor primite de la angajati, fie pe baza controalelor efectuate din proprie initiativa la angajatori. „Daca se dovedeste ca salariatul a efectuat munca suplimentara fara acordul sau ori fara a fi remunerat, putem dispune plata drepturilor salariale corespunzatoare timpului suplimentar lucrat”, spune Paul Dobrescu, inspector-sef adjunct la Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti. Din verificarile efectuate pana in prezent de inspectorii de munca, incalcarea duratei timpului de munca si neacordarea drepturilor banesti corespunzatoare este intalnita in special in domeniul pazei si protectiei, industriei moraritului si panificatiei si in comert. Fenomenul s-a generalizat insa. „Alaturi de acordarea drepturilor cuvenite angajatilor care au prestat ore suplimentare, Inspectia Muncii poate aplica angajatorilor care nu respecta prevederile legale referitoare la timpul de munca amenzi cuprinse intre 45 si 90 de milioane de lei”, adauga Dobrescu.Cu toate acestea, sanctiunile aplicate par a nu-i speria prea tare pe angajatorii care incalca drepturile salariatilor sai. Putem insinua ca beneficiul obtinut de pe urma muncii suplimentare neplatite, este mai mare decat costul sanctiunilor aplicate, deci, chiar daca va fi sanctionat, angajatorul va obtine un rezultat pozitiv de pe urma incalcarii legii. Prin urmare, el nu va risca nimic. Ba chiar va castiga. „Sanctiunile date de Inspectia Muncii ar trebui sa fie mai dure, sub forma unor amenzi graduale, aplicate in functie de gravitatea faptei. Spre exemplu, la o a doua abatere angajatorul ar trebui sanctionat de zece ori mai mult decat prima data, iar la a treia abatere sa-i fie retrasa licenta de functionare”, spune Bogdan Hossu, presedintele Confederatiei Nationale a Sindicatelor Cartel Alfa. Aplicarea sanctiunilor contraventionale nu este insa singura problema in incercarea de a combate incalcarea drepturilor salariatilor. Mai intai, salariatul trebuie sa dovedeasca faptul ca a prestat ore suplimentare fara vointa sa ori ca acestea au fost efectuate fara plata corespunzatoare lor. Pentru obtinerea acestor dovezi, inspectorii de munca se bazeaza, in special, pe declaratiile angajatilor privitoare la timpul de munca si plata acestuia, garantand anonimatul persoanei care a sesizat incalcarea drepturilor. De o alta parere sunt reprezentantii sindicali, prin vocea unuia dintre lideri: „Controlul Inspectiei Muncii nu asigura si confidentialitatea datelor persoanei care face o sesizare de incalcare a drepturilor sale. Angajatul risca in acest fel sa-si piarda locul de munca indiferent de decizia Inspectiei Muncii”, este de parere Bogdan Hossu. Nerespectarea duratei maxime a saptamanii de lucru si refuzul platii orelor suplimentare poate lua calea justitiei daca salariatul consimte acest lucru. In cazul unui verdict favorabil angajatului, pe langa despagubirile datorate, angajatorul nu-l va putea concedia pe angajat decat pentru fapte imputabile acestuia. Va fi insa cu ochii pe el si va avea sabia pregatita.
Pentru a sti ce putem face daca ne sunt incalcate drepturile referitoare la timpul de munca, am apelat la sfaturile unui specialist in dreptul muncii.
Capital: De ce credeti ca s-a generalizat nerespectarea duratei maxime a timpului de munca, iar orele suplimentare nu se platesc? Avem o legislatie prea permisiva?
Avocat Mirela Radu: Legislatia pe domeniul muncii lasa loc de interpretari, care de multe ori sunt speculate de angajator in defavoarea angajatului. Spre exemplu, codul muncii face referire la norma de munca, precizand ca normarea muncii se aplica tuturor categoriilor de salariati, fara insa a mentiona daca angajatorul trebuie sa prezinte salariatului sau care este norma de munca. In lipsa acestei prevederi, angajatorul ignora normarea la incheierea contractului individual de munca, iar angajatul nu va sti in cat timp isi poate indeplini atributiile. El este nevoit astfel sa-si prelungeasca programul de lucru pana cand isi termina norma de lucru.
Capital: De unde si cand poate afla angajatul care este norma sa de munca ?
Mirela Radu: Norma de munca trebuie adusa la cunostinta salariatului fie in fisa postului, fie la incheierea contractului individual de munca.
Capital: Ce putem face sub aspect juridic daca ne sunt incalcate drepturile referitoare la timpul de munca si ce sanse de castig avem?
Mirela Radu: In cazul in care apare un conflict de drepturi intre angajat si angajator, fiecare parte se poate adresa in justitie, unde se va solutiona cazul. De obicei, angajatul are castig de cauza numai daca poate proba cu martori cele declarate. In aceasta ipostaza, el poate obtine toate drepturile care i-au fost incalcate si, daca este cazul, despagubiri pentru eventualele prejudicii suferite (exemplu: imbolnavirea ca urmare a muncii suplimentare executata fortat).
Capital: In cat timp se solutioneaza un conflict de munca ?
Mirela Radu: Conflictele de munca se solutioneaza in regim de urgenta, legea precizand un termen de 30 de zile, dar in realitate procesul dureaza in jur de patru-cinci luni.
Timpul de munca si drepturile aferente. Prevederi legale:
· Durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi, adica 40 de ore pe saptamana.
· Pentru tinerii pana la 18 ani, durata normala a timpului de munca este de 6 ore pe zi, 30 de ore pe saptamana.
· Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.
· In anumite sectoare de activitate, durata normala a zilei de lucru poate fi de maximum 12 ore pe zi cu obligatia unui repaus de 24 de ore.
· Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite sau printr-un spor de minimum 75% din salariul de baza corespunzator orelor suplimentare.
· Tinerii pana la 18 ani nu pot presta munca suplimentara.
