În această situație, comercianții de produse din tutun își văd, practic, activitatea scoasă în afară legii, drept urmare, cer retrimiterea Raportului la Comisia de Sănătate pentru a fi rediscutat amendamentul. Dupa cum se stie, potrivit Regulamentului Camerei, plenul nu mai poate amenda proiectele de lege, ci doar comisiile de raport. Comercianții susțin că, în supermarketuri, activitatea va fi paralizată, dat fiind faptul că va crește timpul de servire a clientelei. Magazinele de proximitate și chioșcurile vor fi, de asemenea, serios afectate, trebuind, probabil, să ascundă țigările de ochii trecătorilor. Între timp, țigările de contrabandă, mai mult la vedere decât ascunse, vor fi în continuare disponibile oriunde: la colțul blocului, în piată sau la metrou.

Amendamentul  introdus cu doar o seară înaintea ședinței din 10 noiembrie, a Comisiei de Sănătate,  prevedea că este interzisă afișarea produselor din tutun „la loc vizibil”. La finalul dezbaterilor din ședința Comisiei, textul devenise: „În unitățile în care se comercializează produse din tutun, afișarea acestora în locurile obligatorii de trecere este interzisă.”  În opinia comercianților, a lipsit o consultare, așa cum era democratic și firesc, cu comercianții, industria, și autoritățile din domeniu (Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Concurentei sau Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Iar faptul că nu a existat o consultare, se vede în modul în care a fost formulat textul, parcă special ca să semene confuzie. Ce pot însemna de fapt „locuri obligatorii de trecere”? Casa de marcat, raftul, vitrina, intrarea în magazin sau la toaletă? Dar "afișare", cand pare a fi vorba de produse, nu de reclamă?

Potrivit comunicatului de presă al ințiatoarei proiectului, deputata Aurelia Cristea, se arată că „reclama în cazul produselor de tutun va fi mai strict reglementată”. Conform deputatului Horia Cristian, membru al Comisiei de Sănătate: prevederea legală are în vedere interdicția de a poziționa produsele din tutun în locurile obligatorii de trecere. Prin aceasta se înțelege intrarea sau ieșirea din magazin, sau casele de marcat din magazine. Acestea (magazinele) vor fi obligate să își reorganizeze activitatea asemănător cu modul în care se comercializează, în unele supermarketuri, produsele din alcool. Respectiv fie fac raioane separate, fie pot pune în raft cartoane care reprezintă fiecare tip de tutun, acestea se achită la casa de marcat și se ridică de la recepția magazinului”. Așadar, și magazinele mici ar putea fi obligate sa se reorganizeze dupa modelul supermarketurilor, însă cum vor avea spațiul necesar și resursele să o facă?

Pe de altă parte, în comunicatul de presă al Coaliției România Respiră, dat presei după ședința comisiei se face referire la: „interzicerea expunerii vizibile la vânzare a produselor din tutun”.

Dacă este vorba despre interzicerea expunerii produselor, Parlamentul European a respins în proporție covârșitoare (80%) o măsură similară, după o analiză riguroasă.

În plus, România a luat poziție, opunându-se ferm aplicării așa numitului "display ban" (interzicerea expunerii produselor) în Norvegia.

„Considerăm absolut necesară clarificarea amendamentului. Orice ambiguitate  e de natură să creeze confuzii , iar dacă prin absurd această interpretare ar fi în sensul interzicerii expunerii produselor, consecințele ar putea fi deosebit de grave. Este știut că, din cauza prețurilor fixe, profitul obținut de comercianți din vânzarea directă a produselor din tutun este foarte mic, rolul acestora fiind mai ales de a impulsiona vânzările altor produse (cu circa 40%). De asemenea, costurile generate de transformarea magazinelor pentru ascunderea produselor, vor fi disproporționate. În plus, ne-am afla în imposibilitatea de a respecta prevederile Codului Fiscal: afișarea prețurilor pentru țigarete și corelarea acestora cu produsele”, a declarat Marius Gorgan, Administrator, Bognar Retail Vest, din Arad.

“Inițiatorii amendamentului au declarat că se urmărește de fapt restricționarea publicității pentru produsele din tutun. Probabil că din acest motiv s-a folosit termenul „afișare”, utilizat în mod normal pentru reclamă. Dacă e vorba, însă, de amplasarea produselor, atunci vor fi afectate mai ales micile magazine de cartier şi chioscurile. Şi în marile magazine activitatea va fi perturbată, dat fiind că va creşte timpul de servire a clienţilor. Totodată, măsura ar da un imbold suplimentar comerţului ilegal cu ţigări de contrabandă şi contrafăcute, mai ales în condiţiile în care, potrivit noii Directive a tutunului, pachetele se vor schimb la anul. Dacă nu le vor vedea, cumpărătorii nu vor putea face diferenţa între noile pachete şi cele vechi, între pachetele legale și cele ilegale”, a declarat Eugen Brebu, reprezentant al Ximena Food KAL din Timişoara.

În plus, nu s-a ținut cont de „imposibilitatea de aplicare a unor astfel de măsuri în magazinele de dimensiuni mici- unde punctul de vânzare coincide cu casa de marcat, având drept consecință eliminarea comerțului cu țigarete din aceste magazine. În prezent, potrivit comercianților, există circa 75.000 de puncte de vânzare cu amănuntul în care se comercializează țigări, iar peste 50% dintre acestea vând en-detail. Luând în considerare că produsele din tutun nu aduc profituri semnificative directe, dar impulsionează vânzările altor produse aplicarea amendamentului ar avea că efect imediat scăderea abruptă a cifrei de afaceri în numeroase unități comerciale. Pe termen mediu și lung, multe afaceri de familie ar putea dispărea și implicit zeci de mii de locuri de muncă.

 Va crește piața neagră

În timp ce comercianții se vor da cu capul de pereți să aplice legea, tigările de contrabandă vor fi în continuare disponibile oriunde: la colțul blocului, în piată, la metrou. Piața neagră în România e de aproape 15% (conform ultimului studiu al companiei de cercetare Novel), unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa, ceea ce înseamnă pierderi la buget de peste 500 de milioane de euro, anual.

Presupunând că jumătate din produsele din tutun sunt vândute la nivel național prin magazine mici, înseamnă că nivelul comerțului ilegal ar putea crește cu 50%.