Potrivit lui Mircea Fechet, în ceea ce priveşte apariţia urşilor în comune şi oraşe, „riscul să avem un incident nefericit, să se întâmple o tragedie, este prezent în fiecare zi”. Ministrul explică însă și motivele pentru care a redus de la aproape 500 la doar 220 numărul urşilor care trebuiau eliminați.

Fechet explică: „Fără îndoială, există o problemă în legătură cu urşii, o problemă care ţine şi de noi pentru a fi gestionată, şi riscul să avem un incident nefericit, să se întâmple o tragedie, este prezent în fiecare zi. Acesta este adevărul pe care ar trebui să îl privim în faţă, indiferent de unghiul din care privim această situaţie”.

Academia Română avizează cota de prevenţie şi de intervenţie

Potrivit ministrului, cota de intervenţie propusă de către specialişti în urma unui studiu a fost de 500 de exemplare de urs brun, însă Academia Română este cea care avizează cota de prevenţie şi de intervenţie. După ce a solicitat clarificări privind studiul, aceasta a avizat ordinul care prevede reducerea cotelor de prevenţie şi intervenţie de la aproape 500 la 220, respectiv 140 de exemplare pentru cota de prevenţie şi 80 de exemplare pentru cota de intervenţie.

Mircea Fechet completează: „Nu am de ales decât să respect ceea ce Academia Română a propus, pentru că nu pot risca un ping-pong în care Ministerul să ceară la nesfârşit 500-600-700 de exemplare şi Academia Română să spună: nu suntem de acord, putem să fim de acord doar cu 140, sau doar cu 220, cum s-a întâmplat acum. Eu cred că există o nevoie concretă în a remedia această situaţie cât mai repede, motiv pentru care am decis să emit un nou ordin, care să ţină cont de cifra propus de către Academia Română. Cred că astăzi au terminat de redactat colegii mei propunerea de Ordin care va fi trimisă academiei, care va fi pusă în consultare publică”.

Prezența urşilor „ar putea să genereze o tragedie în fiecare secundă”. De ce nu trebuie să hrănim urșii

Fechet consideră că nu trebuie să ne ferim de termeni precum „eutanasiere” sau „împuşcare”, potrivit lui, un urs care ajunge în zonele locuite de oameni va continua să se întoarcă acolo.

„Sunt convins că mare parte din acei oameni care aleg să hrănească ursul prin geamul maşinii nu înţeleg că, în momentul în care le aruncă o bucată de pâine sau altceva, le semnează condamnarea la moarte pentru că acel urs, odată hrănit, el nu va mai avea niciun motiv să meargă în habitatul lui natural, acel urs probabil că va deprinde acest obicei de a sta la cerşit pe marginea drumului şi cel mai probabil va sfârşi ori împuşcat, ori călcat de o maşină”, a adăugat ministrul Mediului.

M. Fechet plănuiește să deruleze o campanie de conştientizare cu privire la modul în care oamenii ar trebui să se comporte atunci când întâlnesc urși.

Investiții de peste peste 70 de milioane de lei în garduri electrice

România a investit, prin Administraţia pentru Fondul de Mediu, peste 70 de milioane de lei în garduri electrice, ministrul susține însă că „nu poţi să transformi toată România într-un foarte mare ţarc înconjurat cu garduri electrice”, în schimb, dorește să se mizeze pe ale măsuri care pot fi luate pentru a îi ţine pe urşi în habitatul lor.