În ciuda unui plan de investiții de 10 milioane de lei aprobat în februarie pentru consolidarea zonei afectate de infiltrații, o viitură din luna mai a întrerupt lucrările de prevenție la Salina Praid. Miniștrii Economiei și Mediului transmit că anchetele sunt în desfășurare, iar vinovații vor fi identificați „foarte rapid”.
Bogdan Ivan a aprobat un plan de investiții în valoare de 10 milioane de lei
Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a precizat, miercuri, că situația de la Salina Praid fusese anticipată încă din primele luni ale acestui an. Potrivit acestuia, un plan de investiții în valoare de 10 milioane de lei fusese deja aprobat în luna februarie pentru lucrări de consolidare și prevenție în perimetrul vechii mine de sare. Contractul pentru execuția lucrărilor a fost semnat în luna mai, însă intervențiile au fost oprite de o viitură puternică produsă la începutul aceleiași luni.
„Domnul Cătălin Predoiu a dispus Corpului de Control al Primului ministru să efectueze o acţiune clară la toate entităţile implicate în acest subiect, ea se desfăşoară începând cu ziua de luni, toţi ce care au legătură cu acest subiect prezintă documente. Aşteptăm răspunsul la această temă. (…) Este evident că se vor lua măsuri foarte clare în urma acţiunii Corpului de Control al Primului Ministru”, a declarat, miercuri, la briefingul de după şedinţa de Guvern, ministrul Economiei, Bogdan Ivan.
Ministrul a mai subliniat că întreaga responsabilitate pentru întârzierea lucrărilor și pentru impactul evenimentelor recente este în curs de evaluare de către Corpul de Control al Primului Ministru, la ordinul vicepremierului Cătălin Predoiu.
Mircea Fechet suține că problemele de la Salina Praid au o istorie îndelungată
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a întărit mesajul ferm transmis de Guvern, indicând că acțiunile de control vizează toate instituțiile implicate. La solicitarea Corpului de Control al premierului, structurile aflate în subordinea ministerului pe care îl conduce au fost deja chemate să furnizeze documente relevante.
„Sunt convins că foarte rapid cei vinovaţi pentru ceea ce s-a întâmplat la Praid vor fi traşi la răspundere, nu am niciun dubiu în legătură cu acest fapt”, a declarat Fechet.
El a adăugat că problemele de la Salina Praid au o istorie îndelungată, ce necesită o analiză tehnică aprofundată: „cauze multiple, cel mai probabil şi foarte complexe”.
Potrivit ministrului, seria de incidente înregistrate în perimetrul exploatării de la Praid datează încă din anii ’70, iar lipsa unor intervenții sistematice în trecut a contribuit la fragilitatea actuală a infrastructurii.
Control extins asupra Salrom și agențiile subordonate Ministerului Mediului
Ministrul Ivan a mai precizat că verificările se desfășoară nu doar asupra companiei Salrom – administratorul exploatării de sare –, ci și asupra agențiilor relevante din structura Ministerului Mediului.
„Eu pot să vă spun doar – pentru că sunt ministru de cinci luni de zile – în luna februarie am aprobat un plan de investiţii de 10 milioane de lei pentru acele lucrări care să evite această situaţie, în preajma vechii mine a Salinei Praid, s-au derulat procedurile de achiziţie, în luna mai s-a semnat contractul şi oamenii au început să lucreze, iar în baza acelui contract se lucrează acolo. Din nefericire, a fost acea viitură la începutul lunii care a făcut ca atât muncitorii, cât şi utilajele să fie salvate în ultima clipă şi să plece de pe acel teren”, a afirmat Ivan.
În mod explicit, el a atras atenția că scopul controlului este de a identifica nu doar cauzele tehnice, ci și eventualele decizii administrative întârziate sau eronate care au agravat riscurile.
Într-o intervenție separată, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, a ținut să delimiteze responsabilitățile instituției pe care o conduce. DSU nu are rol în prevenirea unor astfel de dezastre, ci doar în gestionarea efectelor lor, a explicat acesta: prevenția ține de instituțiile cu atribuții în gestionarea resurselor subterane, mediului și infrastructurii.
Cazul Salina Praid redevine un simbol al fragilității unor infrastructuri vechi și al nevoii acute de investiții proactive, nu reparatorii. Guvernul a transmis că nu va lăsa evenimentul fără urmări. Ancheta este în curs, dar rămâne întrebarea dacă investițiile, oricât de substanțiale, pot compensa deceniile de lipsă de acțiune coordonată.
