"O să adresez astăzi (luni, n.r.) o scrisoare domnului Nini Săpunaru (preşedintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, n.r.) prin care voi solicita să merg săptămâna viitoare în faţa Comisiei de specialitate să prezint acest program şi să cerem acordul tuturor partidelor, astfel încât din 2016 să putem începe refacerea infrastructurii principale de irigaţii. În cazul în care vom avea un răspuns negativ din partea Comisiei Europene, vizavi de planul Juncker, vrem să propunem partidelor politice un pact pentru următorii 7 ani, astfel încât să avem în fiecare an o alocare suplimentară de 150 de milioane de euro", a declarat, luni, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin. 

Acesta a precizat că refacerea infrastructurii principale de irigaţii reprezintă un proiect de ţară major şi de aceea trebuie convinse toate partidele politice de importanţa acestuia. "Aşa cum avem avem o strategie, un pact pentru modernizarea armatei, cred că este la fel de important să ne ocupăm cu toţii de refacerea infrastructurii de irigaţii pentru că reprezintă un proiect de ţară major", a adăugat şeful MADR. 

Conform unui studiu realizat de Banca Mondială în anul 2011, refacerea infrastructurii principalele de irigaţii necesită investiţii de un miliard de euro, care însă nu pot fi acoperite prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Prin acest program este susţinută financiar doar reabilitarea infrastructurii secundare de irigaţii. 

Ministrul Agriculturii a subliniat că, încă din 2012, s-au căutat soluţii pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii, iar pentru cea secundară au fost investite până în prezent numai din fonduri europene circa 140 de milioane de euro, iar alte 430 de milioane de euro sunt disponibile prin noul PNDR. 

Planul Juncker este cea mai importantă iniţiativă pentru impulsionarea creşterii economice şi crearea de noi locuri de muncă adoptată de actualul Executiv comunitar, fiind adesea considerat un nou plan Marshall. 

Fundamentul planului este FEIS, fond ce dispune, în prezent, de 16 miliarde de euro, sumă obţinută prin contribuţiile a 10 state din Uniunea Europeană, la care se adaugă alte 5 miliarde puse la dispoziţie de Banca Europeană pentru Investiţii. 

Comisia Europeană doreşte să mobilizeze, în total, prin investiţii publice şi private, circa 315 miliarde de euro pentru finanţarea de proiecte în numeroase domenii, inclusiv în infrastructura de transport şi în sectorul energetic.

AGERPRES