Evenimente Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Mineritul isi vede cariera amenintata

Autor: | | 0 Comentarii | 65 Vizualizari

de mult rolul mobilizator al ortacilor care intra in sut. De la o zi la alta, in galerii coboara tot mai putini mineri. Disponibilizarile din ultimii ani au facut brese adanci in efectivele din sectorul extractiei de carbune. Salariile compensatorii acordate in 1997 celor care acceptau de bunavoie sa renunte la locul de munca au provocat un veritabil exod al personalului. In numai un an, din cei circa 176.000 de salariati, cati existau in acel moment in minerit, peste 83.000 au iesit din sector,

de mult rolul mobilizator al ortacilor care intra in sut. De la o zi la alta, in galerii coboara tot mai putini mineri. Disponibilizarile din ultimii ani au facut brese adanci in efectivele din sectorul extractiei de carbune. Salariile compensatorii acordate in 1997 celor care acceptau de bunavoie sa renunte la locul de munca au provocat un veritabil exod al personalului. In numai un an, din cei circa 176.000 de salariati, cati existau in acel moment in minerit, peste 83.000 au iesit din sector, majoritatea la cerere. Acum, dupa opt ani de la inceperea restructurarii, in aceasta industrie mai lucreaza doar circa 57.000 de persoane, in conditiile in care peste 400 de mine au fost trecute pe linie moarta, in incercarea de reducere a pierderilor.Privite chiar si numai prin prisma cifrelor, motivele care au impus aceste masuri sunt realiste. Productia de carbune s-a redus la jumatate fata de cea din 1989, pe fondul reducerii activitatii unor mine, dar si al pierderii unora dintre marii clienti energofagi. Cu un personal inca supradimensionat se produce scump (este mai ales cazul huilei), iar ineficienta economica generalizata a dus la pierderi imense. Acoperirea acestor „gauri“ financiare a pus la grea incercare bugetul de stat; de fapt, pe fiecare contribuabil. In ultimii 14 ani, pentru sustinerea activitatii din minerit, statul a „pompat“ nu mai putin de 5,7 miliarde de dolari, din care 3,76 miliarde de dolari sub forma de subventii directe. Fondul Monetar International solicita de ani buni autoritatilor de la Bucuresti sa ia masuri ferme in minerit, incluzand eliminarea graduala a subventiilor. „Deja, subventiile pentru 2005 au fost reduse cu 25%, avand ca baza de calcul anul 2004. Pana la 1 ianuarie 2007, subventiile pentru lignit, carbune brun si minereuri feroase si neferoase vor fi eliminate, in cazul huilei acest termen fiind 31 decembrie 2010“, explica Ionel Mantog, secretar de stat la Ministerul Economiei si Comertului. „Consecinta este ca dupa 2007 vor supravietui doar unitatile care vor reusi sa-si acopere singure cheltuielile“, adauga el.Numai in acest an, din sectorul extractiei vor pleca in jur de 7.600 de oameni si se vor inchide 30 de mine. Numarul persoanelor vizate pentru disponibilizare este mai mare cu peste 2.400 decat cel la care se oprise fostul guvern. Ionel Mantog spune ca s-a ajuns la aceasta cifra in urma unei analize care a relevat ca este nevoie sa fie inchise mai multe mine decat se estima initial. Daca in cazul Societatii Nationale a Lignitului Oltenia vor fi inchise minele Horasti si Albeni, la Societatea Nationala a Carbunelui Ploiesti va fi sistata 70% din activitatea din subteran. De asemenea, activitatea unor mine din sectorul extractiei de minereuri, cum ar fi Calan, Brad, Vetel si Moldova Noua, va fi limitata. „Prin diminuarea semnificativa a activitatii se asigura conditiile ca in 2007 aceasta sa fie stopata la unitatile care nu reusesc sa devina eficiente economic“, spune secretarul de stat. Calculele ministerului de resort arata ca peste doi-trei ani vor fi inchise definitiv intre 30 si 50 de mine. Scenariile privind viitorul industriei dupa momentul aderarii nu sunt prea optimiste. Ionel Mantog crede ca au sanse de supravietuire o parte din minele apartinand Societatii Nationale a Lignitului Oltenia (SNLO) si cateva capacitati de la Societatea Nationala a Carbunelui (SNC) Ploiesti, respectiv ale Companiei Nationale a Huilei (CNH) Petrosani. Teoretic, SNLO are asigurata desfacerea pentru o cantitate anuala de 27-30 de milioane de tone, care poate fi vanduta termocentralelor Craiova, Rovinari, Turceni, Halanga si Govora. Si lignitul, si carbunele brun extras din carierele SNC Ploiesti ar avea clientela asigurata. Cumparatorii ar fi termocentralele locale, precum cele de la Bacau, Zalau, Brasov sau Oradea. Numai ca viitorul acestor CET-uri pare destul de incert, in conditiile in care se preconizeaza ca centralele de cartier, bazate pe gaze si pacura, vor castiga teren. Cat priveste huila din Valea Jiului, viitorul acesteia este legat de termocentralele Mintia si Paroseni, care ar putea „inghiti“ o cantitate anuala de 3,6-4 milioane de tone. „Pe termen lung, viitorul huilei depinde de modul in care aceste CET-uri vor reusi sa produca energie electrica la un pret performant. Daca nu vor reusi, minele de huila din Petrosani se vor inchide“, avertizeaza Mantog. Si situatia minelor de cupru este destul de problematica, acestea fiind conditionate, in mod esential, de evolutia cotatiei metalelor pe plan international. Si totusi, sperante mai exista. Abandonat de unele dintre statele dezvoltate in favoarea energiei nucleare, carbunele a ramas in centrul productiei de electricitate in majoritatea statelor balcanice si pare sa revina la putere si in Germania, Spania si Marea Britanie. In cazul Romaniei, de exemplu, anul trecut 37,5% din energia electrica produsa a provenit din centrale care utilizeaza ca materie prima carbunele, in vreme ce capacitatile hidro au asigurat 31,61% din total. Marin Condescu, liderul Centralei Nationale Confederative a Sindicatelor Miniere din Romania, este convins ca acest produs poate juca in continuare un rol major. El spune ca, in ultimii patru ani, marile puteri energetice europene au revenit la ideea de producere a electricitatii pe baza de carbune, in conditiile in care pretul petrolului a explodat. „Gazele si pacura s-au scumpit de sapte ori in ultimii ani, in vreme ce la noi pretul mediu al carbunelui este de doar 333 de lei pe kilogram. Nu cred ca CET-urile bazate pe gaze si pacura vor rezista prea mult in ritmul in care se scumpesc aceste produse“, adauga liderul sindical. Cel putin in privinta viitorului SNLO, Condescu are o solutie proprie. „Cele trei-patru termocentrale din Oltenia, impreuna cu SNLO, ar putea forma un complex energetic, care sa produca energie electrica la un pret competitiv“, explica Condescu. El spune ca daca Guvernul va continua actuala politica de „exterminare“ a mineritului, dupa 2007 in acest sector nu vor ramane mai mult de 20.000-25.000 de oameni. Pana atunci, marile probleme care trebuie rezolvate rapid sunt crearea de locuri de munca alternative si gasirea a circa doua miliarde de euro pentru modernizarea si ecologizarea minelor viabile.

Pagina 1 din 2
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Cancan

Animal Zoo

EVZ Monden

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.