Microplasticele sunt peste tot. În plus, un nou studiu publicat în ”Chemistry for Life” a testat 10 mărci de gumă de mestecat și a constatat că fiecare conținea microplastice. Un gram de gumă eliberează în medie aproximativ 100 de microplastice, unele bucăți atingând vârfuri de până la 600.

O persoană obișnuită asimilează între 39.000 și 52.000 de particule de microplastic în fiecare an, doar din alimente și băuturi, conform cercetărilor anterioare. Această cifră crește la peste 120.000 dacă includem și particulele din aer, scrie Cnet.

Mai jos veți găsi ce este considerat un nivel „sigur” de aport de microplastice și alimentele care sunt cele mai nocive în ceea ce privește conținutul de microplastice.

Microplasticele sunt peste tot, inclusiv în alimente

”Nu există un nivel oficial «sigur» sau «nesigur» privind aportul de microplastice. Este logic să vă doriți ca expunerea să fie cât mai scăzută posibil”, a declarat Dr. Joseph Mercola, medic osteopat certificat în medicină de familie.

Microplasticele pot pătrunde în alimente din cauza contaminării locului în care acestea au fost cultivate, crescute sau procesate. Mercola a explicat că utilizarea mulciului de plastic și a învelișurilor de plastic pentru semințe, în agricultură, precum și irigarea cu apă contaminată, se numără printre diversele moduri în care pot ajunge în alimente. Ambalajele, ustensilele și recipientele din plastic sunt surse suplimentare.

Potrivit Administrației pentru Alimente și Medicamente din SUA, dovezile nu sugerează că nivelurile de microplastice din alimente reprezintă un risc. Cu toate acestea, e bine să reduceți la minimum cantitatea de microplastice pe care o consumați pasiv.

1. Fructe de mare

Una dintre cele mai importante modalități prin care particulele de plastic ajung în alimente este prin intermediul materialelor plastice de unică folosință care se descompun și își găsesc drumul în căile navigabile și în sol. Când ajung în oceane, ajung și în fructele de mare.

„Microplasticele sunt apoi absorbite de plancton și confundate cu hrană de către pești și crustacee”, a spus Mercola. „Particulele minuscule se acumulează în carne… apoi ajung în farfuriile noastre”, adaugă el.

Un studiu recent publicat de Universitatea de Stat din Portland a descoperit o varietate de microplastice în 180 din 182 de probe de fructe de mare testate.

2. Pliculețe de ceai

Un plastic numit polipropilenă este adesea folosit pentru a face pliculețele de ceai și, chiar dacă alegeți pliculețe de ceai din hârtie, și ele pot conține microplastice. Problema este că, atunci când pliculețele intră în contact cu apa fierbinte, microplasticele pot fi eliberate în ceai.

Cercetătorii de la Universitatea Autonomă din Barcelona au descoperit că pliculețele de ceai din polipropilenă pot elibera miliarde de particule de plastic, iar pliculețele de ceai din nailon și celuloză le pot elibera milioane.

3. Orez

Un studiu al Universității din Queensland a constatat că în fiecare jumătate de cană de orez, există 3 până la 4 miligrame de plastic. Dacă utilizați pliculețe de orez instant, acest număr este de patru ori mai mare, ajungând la 13 miligrame.

4. Sare și zahăr

Sarea se găsește în aproape tot ceea ce mâncăm, iar corpul are nevoie de o anumită cantitate de sodiu pentru a menține echilibrul fluidelor și electroliților.

Un studiu recent a descoperit că 90% din cele 39 de mărci de sare eșantionate la nivel mondial conțineau microplastice. Probabil, ca rezultat direct al contaminării mediului și al procesului de producție și ambalare, care include plasticul. Microplasticele au fost găsite și în zahăr.

5. Apă îmbuteliată

Apa îmbuteliată este una dintre cele mai cunoscute surse de micro și nanoplastice. Un studiu a estimat că există aproximativ 240.000 de particule de plastic într-un litru de apă îmbuteliată.

Majoritatea sticlelor de apă din plastic sunt fabricate din tereftalat de polietilenă sau PET. Particulele de plastic se descompun atunci când sticlele sunt strânse sau expuse la căldură. Plasticul PET nu este singurul tip de nanoplastic pe care cercetătorii l-au găsit în sticlele de apă din plastic.

6. Miere

S-ar putea să nu credeți că mierea poate conține microplastice, da fibrele microplastice pot ajunge până la albine. Un studiu care explorează dacă microplasticele ingerate sau transportate de albine au fost apoi aduse în stupi a descoperit că albinele pot dispersa microplasticele prin miere.

7. Fructe și legume

Un studiu care a prelevat probe de fructe și legume a constatat că merele au fost cele mai contaminate fructe, iar morcovii au fost cea mai contaminată legumă.

„Plantele absorb micro- și nanoplastice din sol prin sistemul lor radicular, contaminând astfel porțiunile comestibile”, a spus Mercola.

8. Proteine

Un studiu recent realizat de cercetătorii de la Ocean Conservancy a constatat că 88% din proteinele vegetale și animale conțin un anumit nivel de microplastice. Proteinele extrem de procesate, cum ar fi alternativele pe bază de plante, conțin cele mai multe microplastice, sugerând că o contaminare cu microplastice provine parțial din procesarea alimentelor.

Procesarea alimentelor nu este singura modalitate prin care microplasticele pot ajunge în aceste surse de proteine. Microplasticele se găsesc și în hrana animalelor și în mediile în care sunt crescute animalele. Alternativele pe bază de plante pot fi contaminate prin sol sau irigații.