repararea strazilor. 14 firme s-au inghesuit sa participe la plombari, asterneri de covoare asfaltice, pietruiri. Cu toate astea, in oras se munceste efectiv doar pe sase strazi. Scandalul dintre primarul Gheorghe Funar si Consiliul local pare motivul pentru care s-au intrerupt lucrarile pe strada Maramuresului si in Piata Mihai Viteazul inca de la inceputul acestei veri.Daca anul acesta nu s-a facut aproape nimic, Primaria Cluj se lauda cu o „strategie globala” privind infrastructura rutiera pentru perioada 2004-2008. De reabilitari ar urma sa beneficieze 96 de strazi, volumul investitiilor ridicandu-se la 875 de miliarde de lei. Dupa ce intreaga vara licitatia pentru desemnarea firmelor care sa repare strazile din Brasov a fost blocata de contestatii si procese intre concurenti, in toamna lucrurile s-au limpezit. Primaria a organizat o noua licitatie si, pentru ca aproape toata luna octombrie vremea a fost frumoasa, reparatiile s-au incheiat cu bine in cea mai mare parte a orasului. Banii alocati (circa 30 de miliarde de lei) au fost insa insuficienti si nu au ajuns decat pentru cateva bulevarde importante. In rest, s-au efectuat doar plombari, strazile laturalnice fiind ocolite si de aceasta data.Situatia nu e mult mai buna nici la Iasi. In acest an, edilii au investit in reparatiile stradale aproape 60 de miliarde de lei. Cea mai mare parte a banilor au fost destinati plombelor asfaltice, a caror suprafata totalizeaza circa 12 hectare. „Nu am turnat covoare asfaltice deoarece ar fi fost o solutie mult mai scumpa”, a declarat Catalin Neculau, directorul „Citadin”, societatea ieseana de lucrari publice. Potrivit acestuia, campania de peticire va continua pana la iarna, folosindu-se mixtura asfaltica „la rece”, pusa la punct cu ajutorul specialistilor de la Universitatea Tehnica Iasi, care poate fi aplicata la temperaturi de peste cinci grade Celsius.In ultima luna, la Timisoara au fost sparte 73 de strazi, majoritatea din zona centrala. Lucrarile, efectuate pentru introducerea sau inlocuirea retelelor subterane de electricitate, televiziune prin cablu, canalizare sau gaze naturale, au dat peste cap traficul rutier. Mai ales ca societatile cu pricina nu repara la timp carosabilul sau s-a ajuns la situatia in care aceeasi strada a fost sparta in acelasi loc de mai multe ori intr-un interval de cateva saptamani.Primarul Gheorghe Ciuhandu a admis ca o parte din vina apartine administratiei locale si a anuntat ca, in numai 15 zile, s-au dat 23 de amenzi pentru incalcarea procedurilor de spargere. Cea mai amendata este SC Confort, cu 200 de milioane, majoritatea sanctiunilor fiind primite pentru nerefacerea domeniului public. Ciuhandu a mai prezentat un proiect de hotarare de consiliu local care inaspreste conditiile de acordare a permiselor de spargere. A fost ridicat, la 25 de milioane de lei, plafonul maxim al amenzilor. De asemenea, proiectul prevede ca portiunea refacuta va trebui sa reziste atat timp cat rezista asfaltul din jurul zonei reparate si ca lucrarile care afecteaza artere importante nu se vor mai putea realiza decat prin perforare subterana.Fara indoiala, situatia cea mai complicata este in Capitala. Aici erau prevazute cele mai mari investitii (51 de milioane de euro pentru refacerea a 72 de bulevarde) si, totodata, aici se afla cele mai multe autovehicule din tara (circa 700.000) si se inregistreaza si cel mai intens trafic rutier.Proiectele municipalitatii s-au dovedit, insa, mult prea entuziaste. Doar 20 de artere erau finalizate la sfarsitul saptamanii trecute. In alte 10 cazuri lucrarile erau terminate partial sau provizoriu (in general s-a rezolvat doar problema carosabilului, bordurile si trotuarele ramanand pentru la primavara). 31 de strazi importante erau inca in diverse stadii de executie (la unele mai trebuia turnat doar ultimul strat de asfalt, cel „de uzura”, dar la altele se lucra inca la fundatie), iar pe 11 lucrarile nici nu incepusera, gropile cu pricina ramanand pe pozitii pana la primavara.Taberele politice dau vina una pe altaGheorghe Udriste, directorul general al Directiei Transporturi, Drumuri si Siguranta Circulatiei din Primaria Capitalei, spune ca principalii responsabili pentru aceasta situatie sunt consilierii municipali ai PSD. „In 2002, au trecut Administratia Strazilor (AS) la primariile de sector. In acelasi timp, Curtea de Conturi i-a interzis primarului Traian Basescu sa semneze contractele cu finantare a Bancii Europene de Investitii, care reprezinta majoritatea investitiilor din acest an. De abia in mai 2003, AS s-a intors la Primaria Capitalei, iar interdictia impusa primarului a fost ridicata”, explica el. Nu in ultimul rand, crede Udriste, „intarzierile au fost provocate si de detinatorii de utilitati, care au inlocuit sau reparat infrastructura subterana in zonele unde au avut loc asfaltari, dar si de conditiile atmosferice nefavorabile”. De partea cealalta, consilierii PSD spun ca ei au fost de acord cu investitiile in infrastructura rutiera, doar ca primarul general le-a conditionat de acceptarea constructiei pasajului de la Gara Basarab. „Greseala a fost numai a lui Basescu. A facut aceste pachete uriase de strazi alocate unei singure firme. In plus, coordonarea cu cei de la regiile si societatile de utilitati publice a fost defectuoasa”, considera Liviu Goncea, membru al Consiliului General al Capitalei.Tot pe infrastructura subterana si pe vreme dau vina si reprezentantii firmelor care asfalteaza strazile Capitalei. „Depindem de vreme si, din pacate, sansele sa terminam anul acesta sunt foarte mici”, spune Nicolae Berbec, de la CCCF. Nicolae Prata, director la Strabag, e si el de parere ca sansele de finalizare sunt doar teoretice. „Starea precara a utilitatilor ne-a adus aici”, crede el.Pentru soferi, explicatiile sunt, insa, mai putin importante. Ceea ce conteaza mai mult este ca la gropi, de acum traditionale, se vor adauga, in aceasta iarna, cele tehnologice, ramase in urma lucrarilor de asfaltare neterminate pe unele dintre cele mai circulate artere bucurestene.
· 163 mld. lei – alocate la Cluj pentru sistemul rutier. Neintelegerile dintre primar si Consiliul local au dus la abandonarea unor lucrari;
· 12 hectare de plombe asfaltice realizate cu 60 mld. lei alocate de municipalitatea din Iasi;
· 30 mld. lei – suma destinata asfaltarilor din Brasov. Certurile dintre firme au intarziat lucrarile pana in octombrie;
· 73 de strazi sparte in Timisoara, numai in ultima luna.

· 51 mil. euro pentru reabilitarea a 72 din cele 334 strazi principale din Capitala;
· 32 mil. euro – lucrari finantate de Banca Europeana de Investitii si de buget;
· 700 mld. lei – lucrari finantate de Administratia Strazilor;
· 20 de lucrari finalizate total si zece provizoriu la sfarsitul saptamanii trecute;
· 31 de lucrari in diverse etape de executie;
· 11 strazi programate pentru reabilitare au fost amanate pentru 2004.