Marele secret al lui Iohannis. Decizie bombă în caz de război! S-a aflat abia acum

Secretul lui Klaus Iohannis a ieșit la iveală! Apar noi informații despre buncărele care există în România, dar și despre locul în care șeful statului ar urma să se ascundă în cazul izbucnirii unui război. Totul a fost făcut public chiar acum.

Fostul senator Marius Marinescu a scris o carte intitulată „Buncărul Preşedintelui”, conform căreia în cazul unui război, buncărul de la Palatul Parlamentului ar urma să devină centrul de comandă al României, unde se va aduna conducerea politică și militară a țării și unde s-ar lua toate deciziile importante pentru România.

În aceași carte se menționează faptul că președintele Klaus Iohannis s-ar putea deplasa cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă, până la Palatul Cotroceni şi Casa Poporului.

Invitat la Antena 3, autorul cărții a vorbit despre toate aceste aspecte. El susține că toate aceste lucruri au fost făcute publice în contextul în care Serviciile Secrete străine interesate de această structură de securitate a președintelui au cunoscut absolut tot la lovitura de stat din 1989.

Totodată, el a mai precizat că este important ca și românii să fie conștienți de cât de securizat este președintele Iohannis, dar și de modul în care banii acestora au fost folosiți înainte de Revoluție.

”Curajoși au fost ceilalți ofițeri superiori, fiindcă ei au fost participanți direct activi la realizarea acestei structuri de strategie militară, de apărare a președintelui, de securizare. Este o premieră, fiindcă, până acum, nici în România, nici în străinătate, nu s-a mai devoalat un sistem de securitate al președintelui.

Este în siguranță Klaus Iohannis?

Domnul general Adrian Eugen Cristea a avut un birou și în Casa Poporului, răspunzând de securitatea obiectivului. Domnul colonel Mihai Bartos a coordonat Unitatea militară care a construit edificiul, inclusiv buncarul antiatomic și tunelurile. Domnul general Mihai Mitran a răspuns de presă, de Cartierul Primăverii și de securitatea presedintelui, direct.

De ce am devoalat acest lucru? Fiindcă Serviciile Secrete străine interesate de această structură de securitate a președintelui au cunoscut absolut tot la lovitura de stat din 1989. Deci pentru străini, pentru Serviciile Secrete străine nu mai este un secret.

A fost până astăzi un secret pentru români și este păcat. Este bine să știe și românii cât de bine este securizat președintele Klaus Iohannis și să vadă ce s-a construit din banii lor înainte de 1990”, a spus Marius Marinescu, la Antena 3.

Referitor la situația din restul țării, Marius Marinescu susține că în România există în prezent 4.500 de buncăre, însă unele sunt destul de mici, astfel încât nu ar putea să găzduiască mai mult de 3-4 familii.

Unde sunt amplasate buncărele

În ceea ce privește amplasamentul acestora, adăposturile de protecţie civilă sunt amplasate la subsolul blocurilor, clădirilor de birouri, unităţilor de învăţământ, spitalelor, hotelurilor şi primăriilor, iar cele mai multe dintre ele sunt în Bucureşti, adică peste 1.000.

Un exemplu în acest sens este Clubul seniorilor din Sectorul 6 al Capitalei, care are un buncăr cu o suprafață de 39 de metri pătrați și poate adăposti 39 de persoane.

„La intrarea în buncăr sunt 2 uși blindate. De asemenea, adăpostul conține și un grup sanitar cu apă potabilă, dar și o toaletă. Încăperea este dotată cu sistem de iluminat, prize, termometru, dar şi sistem de ventilaţie şi filtrare a aerului.

Exista și o ieșire de urgență, pe unde oamenii pot urca pe scări și pot ajunge chiar în spatele clădirii”, a mai explicat acesta.

Administratorul public al Sectorului 6 susține că spațiul este de 1mp pentru o persoană, iar restul buncărelor, opt la număr sunt la grădinițe și școli.

Cât spațiu vor avea familiile în buncăre

”Spațiul este de aproximativ 1mp de persoană. Acesta este unul dintre cele 9 adăposturi de protecție civilă pe care le are în administare Primăria Sectorului 6. Celelalte 8 pe care le avem în administrare sunt la grădinițe și școli”, a spus Paul Moldovan, administrator public Sector 6.

Pe de altă parte, o veste proastă este că în timp ce pace, buncărele pot avea altă destinaţie decât cea stabilită iniţial. Spre exemplu, în Sectorul 4 al Capitalei sunt depozitate cauciucuri şi biciclete.

Astfel, în caz de conflict, subsolul trebuie eliberat în 24 de ore. Adăpostul are două sisteme de ventilaţie manuale.

”La nivelul municipiului București sunt apoximativ 1.700 de spații de adăpostire cu o capacitate de peste 320.000 de persoane. La nivelul județului Ilfiov avem aproximativ 500 de spații de adăpostire, cu o capacitate de aproximativ 75.000 de persoane”, spune Ioana Blănaru, purtătorul de cuvânt al ISU București-Ilfov.

De menționat este faptul că din cele 1.171 de adăposturi din Capitală, în Sectorul 1 sunt 165, în Sectorul 2 – 343, în Sectorul 3 – 143, în Sectorul 4 – 168, în Sectorul 5 – 58 și în Sectorul 6 – 294 de astfel de adăposturi.

Antena 3 mai scrie că cele mai puține adăposturi există în județul Ialomița și în Vrancea.