6,5 reprezintă aproape 4,4% din 148. Atât reprezintă fondurile europene alocate României, în 2014, raportate la PIB-ul de anul acesta. Aşa cred că s-a „calculat“ presupusa creştere a economiei româneşti, de care vorbeşte toată lumea – „peste 3%“ – de vreme ce singurul motor de creştere ce apare în toate estimările este majorarea ratei de absorbţie a fondurilor europene. Doar că economia românească nu este o operaţie matematică de clasa a cincea.

Ce s-a schimbat în 2014 în ceea ce priveşte fondurile europene faţă de oricare dintre ultimii şapte ani? Aproape nimic, spun consultanţii chestionaţi de Capital. De ce atunci, toată lumea, de la premierul Victor Ponta, până la preşedintele Traian Băsescu şi majoritatea analiştilor economici, dau drept factor de creştere economică rata de absorbţie a banilor europeni? Mai întâi, pentru că s-au obişnuit. Nu cred că a fost vreun început de an în care lumina în economia locală să nu vină de la Bruxelles. E ușor de comunicat, banii chiar sunt, noi chiar avem voie să-i luăm. Şi, în al doilea rând, în 2014, oricum ai suci-o, nu prea mai e niciun sector în economia noastră care să dea semne că poate lua un avans atât de mare încât să contribuie decisiv la creşterea PIB.

Agricultura şi-a atins potenţialul, fără investiţii masive nu se mai poate creşte productivitatea după doi ani cu recolte de excepţie. Construcţiile vor creşte cu un optimist 3%, insuficient pentru o modificare sesizabilă a PIB-ului, iar producţia industrială va aduce, probabil, cel mult două procente în plus. Pentru că e an electoral, iar anii electorali sunt îndeobşte extraordinari din punct de vedere economic în previziunile actorilor politici, singura explicaţie plauzibilă pentru o mare victorie economică au rămas, din nou, fondurile europene. Nici măcar recentele măsuri ale BNR, care ţintesc stimularea creditării, nu cred că vor relansa consumul intern, cel puţin, nu anul acesta. Să ne lămurim.

Fondurile europene nu sunt pentru investitori fără bani, de genul IMM-istului român. Dacă nu ai bani să investeşti şi să-ţi permiţi să aştepţi până birocraţia europeană îţi plăteşte deconturile, n-ai practic nicio şansă. O ştie deja toată lumea, unii plătind chiar un preţ dur pentru ajutorul european. Apoi, nu toate fondurile europene au efect direct în PIB. De fapt, au efect doar investiţiile, în general marile proiecte care trebuie gestionate de autorităţi publice. Or, tocmai pe acest segment România a demonstrat deja că are probleme la accesare, din cauza incompetenţei funcţionăreşti şi birocraţiei infernale care se autoconsumă din interior.

Totuşi, economia României va creşte, poate chiar cu peste 3%. Însă nu va fi meritul nostru şi, cu atât mai puţin, al politicienilor noştri. Va creşte pentru că majoritatea economiilor adevărate, de care depindem, estimează în 2014 revenirea pe un trend ascendent.
 

Cătălin Alistari,
publisher
EVZ și Capital