Persoanele fizice care vor intra sub incidenţa legii falimentului personal, care a trecut recent de Senat, vor fi obligate să îşi scoată la suprafaţă veniturile obţinute „la negru“ şi se vor supune  unui jurist care le va „reorganiza viaţa“. Gândită ca o măsură de reducere a evaziunii fiscale în rândul populaţiei, legea s-ar putea răsfânge şi asupra sistemului bancar, care va deveni mai precaut în acordarea împrumuturilor. Agenţia de rating Moody’s a estimat, într-un scenariu optimist, că instituţiile de credit ar putea avea nevoie de suplimentarea capitalului cu 10%.

Teoretic, sub incidenţa legii ar urma să intre, în principal, persoanele fizice care au accesat credite ipotecare şi care, ca urmare a schimbării climatului economic, au intrat în incapacitate de plată.

„O astfel de lege este binevenită pentru că încearcă să realizeze un tratament mai echilibrat între persoanele fizice şi cele juridice, care au cam acelaşi rol în societate. Ele generează puls valoare, dar au şi obligaţii. Cred că motivul pentru care se iniţiează această lege nu este de natură bancară, ci fiscală. Statul a înţeles modul prin care să atragă surse la buget, deoarece evaziunea e la nivelul individului. Legea falimentului personal are rolul de a atrage atenţia asupra comportamentului incorect care poate fi penalizat“, a declarat pentru capital.ro Dan Ioan Popp, preşedintele dezvoltatorului imobiliar Impact.

Popp mai spune că legea este de natură strategică, motiv pentru care roadele sale nu vor fi culese foarte curând, însă este un cadru în care funcţionează majoritatea ţărilor europene şi pe care noi îl adoptăm „ca de obicei“, printre ultimii.

Cu banii negri la vedere

Legea arată că debitorul va putea propune un plan de reorganizare, pe care îl va supune confirmării judecătorului. Procedura confirmării planului se întinde pe maximum 180 de zile de la data deschiderii procedurii. Reorganizarea judiciară se întinde pe o perioadă de maximum 3 ani de la data confirmării.

„Sunt mulţi care s-au împrumutat peste măsură şi care vor intra în faliment, moment în care vine cineva şi le reorganizează viaţa. Este şi o formă de protecţie socială, pentru că mulţi nu ştiu să se organizeze când ajung într-o asemenea situaţie. Ne-am obişnuit să nu dăm socoteală în privinţa modului în care cheltuim banii şi a felului în care obţinem veniturile. Ajunşi într-o asemenea situaţie, vor veni nişte oameni care vor spune cât să cheltui şi pentru ce. Nu mai poţi ţine banii sub preş, mai ales în cazul celor care lucrează la negru. Aceşti oameni o să te ajute să înţelegi cum ai ajuns în acea situaţie, dar cu siguranţă nu va fi plăcut pentru multă lume“, a explicat Antonio Zărnescu, general manager al Adviser Management Solutions.

Relansarea creditării, un vis

Legea mai stabileşte că debitorul care, fie prin plan, fie prin plata anticipată, a acoperit un minimum de 75% din valoarea totală a creanţelor acceptate în lista creditorilor, va beneficia de închiderea anticipată a procedurii şi de ştergerea din toate registrele de publicitate şi evidenţele publice a consecinţelor juridice ale insolvenţei. Astfel, principalul creditelor bancare ale debitorului falimentar ar putea fi redus cu până la 25%, subliniază Moody’s.

„Legea insolvenţei persoanelor fizice nu face decât să pună băncile în şi mai mare gardă când acordă credite. Dacă ne gândim la posibilitatea de relansare, nu ajută deloc. Este o  măsură care ar fi făcut sens în plin avânt. Spre deosebire de cazul insolvenţelor de firme, în cazul persoanelor fizice este doar o piedică împotriva creditorilor, fără a avea o raţiune de a menţine un business“, a subliniat Francisc Peli, managing partner al casei de avocatură Peli Filip.

Băncile, împotriva legii

Adoptarea legii falimentului personal ar putea forţa băncile să caute garanţii suplimentare pentru finanţare şi va restricţiona accesul la credite, a declarat Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, arătând că banca centrală a transmis Parlamentului un punct de vedere defavorabil proiectului.

De asemenea, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a transmis Parlamentului un punct de vedere prin care se opune promulgării acestei legii, considerând că poate induce un risc suplimentar în sistem, mai ales în condiţii de criză.

„Presupunând, în mod conservator, că doar creditele neperformante de la finele lunii decembrie 2009 vor fi astfel devalorizate, estimăm că sistemul bancar va avea nevoie de capital suplimentar de 10%. Deoarece creditele de consum constituie 36% din soldul total de împrumuturi al băncilor româneşti, cifra ar fi mult mai ridicată dacă persoane care nu se află într-o situaţie financiară într-adevăr dificilă vor încerca să profite de noua lege“, se arată într-o analiză Moody’s.

Proiectul legislativ a fost aprobat marţi, 23 martie, de Senat şi va fi trimis spre dezbatere către Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz. Datoriile fiecărui debitor care apelează la insolvenţa personală vor fi reduse în cuantum stabilit individual de instanţă.