Infractorii fugari vor achita cheltuielile de aducere în țară

Infractorii fugari care se sustrag urmăririi penale părăsind teritoriul României vor fi puși la cheltuială.

Proiectul „Fugarul plătește”, care impune ca persoanele urmărite penal care fug din țară să suporte cheltuielile de aducere în țară, avansate de stat, a fost adoptat în Senat cu unanimitate de voturi.

„Pas important în Parlament pentru proiectul . Senatul a adoptat proiectul în unanimitate. Toți cei 86 de senatori prezenți au votat ! E vorba de proiectul care prevede ca fugarii să fie obligați să-și suporte cheltuielile de aducere în țară avansate de către stat.

Mulțumesc colegilor senatori pentru sprijinul inițiativelor pe care Ministerul Justiției le are pentru combaterea fenomenului fugarilor”, scrie pe Facebook Alina Gorghiu.

Ea precizează că proiectul se aplică persoanelor urmărite internațional pentru care a fost emis mandat european de arestare și celor care au fugit în afara Uniunii Europene și pentru care se desfășoară procedura de extrădare.

„Cele 2 ipoteze pe care le are în vedere proiectul de lege, când fugarul se sustrage de la urmărire penală sau judecată, cheltuielile în cauză devin cheltuieli de judecată și se pun în sarcina inculpatului prin hotărârea definitivă de condamnare (în caz de achitare, rămân în sarcina statului) și când fugarul se sustrage de la executarea pedepsei (adică este deja condamnat definitiv și fuge din țară) cheltuielile făcute cu aducerea lui în țară vor fi recuperate printr-o acțiune în instanța civilă.

Ministerul care a făcut cheltuielile este cel care va iniția acțiunea. Ea va fi scutită de taxa de timbru și se va judeca cu celeritate. În 2023, România a cheltuit aproximativ 10.025.000 lei, pentru aducerea a 803 fugari. Anul acesta, până în data de 9 aprilie, au fost aduși 233 de fugari”, a conchis Gorghiu.

Camera Deputaților este for decizional în acest caz, astfel că legea nu devine deocamdată realitate.

Procedura de predare a lui Ionel Arsene se apropie de final

Alina Gorghiu a anunţat, luni, că procedura de predare din Italia a fostului preşedinte al CJ Neamţ Ionel Arsene, ce a fost condamnat pentru trafic de influenţă, se apropie de final.

Ionel Arsene încearcă să evite extrădarea în România, invocând motive medicale, încercând astfel să amâne predarea sa. Predarea sa a fost decisă ca fiind definitivă de către Curtea de Casație din Italia în noiembrie 2023. A fost condamnat la o pedeapsă de șase ani și opt luni de închisoare pentru două infracțiuni de trafic de influență comise în martie 2023.

„Pentru că Italia este una din ţările din care aducem un număr foarte mare de fugari, dar şi pentru faptul că procedura în cazul fugarului Arsene se apropie de final, simt nevoia să fac câteva precizări. Aşa cum ştiţi, fugarul Ionel Arsene încearcă să scape de întoarcerea în România prin invocarea condiţiilor medicale.

Încearcă, practic, să suspende predarea sa în România, care este o decizie definitivă a Curţii de Casaţie din Italia, Curte care, în noiembrie anul trecut, a decis predarea lui autorităţilor din România. Ionel Arsene a fost condamnat la şase ani şi opt luni pentru săvârşirea a două infracţiuni de trafic de influenţă, în martie 2023”, a declarat, luni, ministrul Justiției.

Prin intermediul magistratului de legătură, Ministerul Justiției din România a furnizat instanței italiene informații actualizate despre condițiile din penitenciarele românești.

Ionel Arsene prezintă un risc semnificativ de suicid, dacă ar fi închis în penitenciarele românești. Conform Articolului 23, Alineatul 4 din Decizia-cadru privind mandatul european de arestare, predarea poate fi temporar suspendată în circumstanțe excepționale. În special atunci când viața sau sănătatea persoanei căutate este pusă în pericol evident.

Plecând de la acest cadru legal și având în vedere apropierea finalizării procedurii, săptămâna trecută, Ministerul Justiției din România a transmis instanței italiene informații suplimentare, actualizate, despre condițiile din penitenciarele românești, inclusiv despre Secția pentru Bolnavi Neuropsihici de la Penitenciarul Botoșani, care a fost recent renovată.

În România, sistemul penitenciar, prin unitățile sale spitalicești, este capabil să îngrijească toate persoanele cu afecțiuni psihice. Este puțin probabil ca Italia să nu dispună predarea.