Legalizarea producerii, comercializării şi consumului drogurilor ar fi cea mai dură lovitură dată acestei „industrii”. Libertatea de intrare pe această piaţă ar duce la prăbuşirea preţurilor până la valori apropiate de costul de producţie, care reprezintă un procent infim din preţul de vânzare către consumatorul final.

Resursele „baronilor” drogurilor s-ar diminua şi odată cu ele şi capacitatea lor de a corupe societăţile în care operează. Criminalitatea ar scădea din două motive: datorită preţurilor mici, lupta pentru „teritorii” ar fi mai puţin rentabilă, iar consumatorii dependenţi şi-ar putea procura mai uşor resursele pentru „doza” zilnică.

Este probabilă şi o reorientare a acestora către drogurile mai „uşoare” şi „naturale” de la cele concentrate şi/sau chimice. Există riscul ca preţul mai redus să conducă la o creştere a consumului şi/sau a numărului de persoane afectate. Acest risc este însă supraestimat în dezbaterea publică: în SUA, ponderea consumatorilor de cocaină este azi similară cu cea de dinaintea interzicerii acestei substanţe.

Pentru a contracara acest risc este obligatorie educaţia anti-drog şi programe medicale pentru cei afectaţi. Costul acestor programe ar fi cu siguranţă mai mic decât cele 40 de miliarde de dolari cheltuite anual doar de SUA în interminabilul şi ineficientul război împotriva drogurilor.

Radu Nechita
Lector doctor Universitatea Babes-Bolyai Cluj- Napoca, Facultatea de Studii Europene (Catedra Managementul Instituţiilor Europene), Preşedinte Centrul Independent de Studii în Economie şi drept (CISED)