La ce vârstă vor ieși românii la pensie? Modificări uriașe în sistem. Trebuie să știe toți românii

Vești noi pentru români. Pe lângă investițiile anunțate în întrega țară, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) mai prevedere și reformarea sistemului de pensii. Claudiu Vuţă, analist economic şi membru al Asociaţiei Analiştilor Financiar Bancari (AAFBR) a vorbit despre schimbările la care trebuie să se aștepte românii în următoarea perioadă.

Claudiu Vuţă, analist economic şi membru al Asociaţiei Analiştilor Financiar Bancari (AAFBR)  a prezentat în publicaţia project-e.ro modificările pe care le va aduce Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Potrivit acestuia, sunt multe aspecte pe care românii nu le cunosc însă. Mai exact, printre investițiile planificate și reformele anunțat de oficiali, va exista și reformarea sistemului de pensii.

Analistul a prezentat prevederile legale actuale cu privire la vârsta de pensionare. Datele arată că în prezent, vârsta standard de pensionare pentru femei este de 61 de ani, aceasta urmând să crească treptat până la 63 de ani până în luna ianuarie 2030.

De cealaltă parte, pentru bărbaţi, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani. În ceea ce privește stagiul minim de cotizare, acesta este de 15 ani atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

Stagiul complet de cotizare pentru femei pe de altă parte, este de 31 de ani şi va creşte treptat până la 35 de ani până în luna ianuarie 2030. Totodată, stagiul complet de cotizare pentru bărbaţi este de 35 de ani.

Soluțiile pentru sistemul de pensii

Claudiu Vuță susține că soluțiile nu trebuie să aibe la bază doar cotizațiile lunare ale angajaților ci întregul buget de stat, în contextul în care media de viață în România este de 72 de ani în cazul bărbaților și 79 de ani în rândul femeilor.

„Soluţiile nu trebuie căutate doar în rândul angajaţilor, care susţin prin cotizaţiile lunare nu doar fondul de pensii (în practică, un sistem de redistribuire de la angajaţi -> pensionari) ci întreg bugetul de stat! Înainte de a citi reformele mai jos menţionate, asumate prin PNRR, rog aveţi în vedere că durata medie de viaţă în România este de 72 de ani la bărbaţi şi 79 de ani la femei sau de 75 de ani, luând în considerare ambele genuri”, precizează analistul în prezentarea sa.

Totodată, analistul a prezentat și reforma pensiilor, asumată prin PNRR, pentru ca românii să aibe o viziune clară în legătură cu schimbările pregătite. Astfel, potrivit acestuia, reformele asumate prin PNRR se numără creșterea vârstei de pensionare, dar și eliminare pensiei anticipate:

„• Prevederile Legii nr. 127/2019 sunt retrase, inclusiv cele legate de modificarea perioadei contributive de 25 de ani.

• Cheltuielile cu pensiile menţinute la niveluri similare – nu sunt prevăzute creşteri ad-hoc ale pensiilor pe termen scurt şi mediu.

• Creşteri ţintite pentru beneficiarii de pensii minime pentru a le permite să treacă peste pragul sărăciei.

• Introducerea de noi stimulente fiscale pentru a prelungi viaţa profesională dincolo de vârsta normală de pensionare. • Pensiile speciale sunt simplificate în măsura în care o permite Constituţia.

• Introducerea unui nou sistem bazat pe o formulă de calcul stabilă şi o indexare automată a pensiilor, în timp ce indicele de corecţie este eliminat. • Se elimină pensionarea anticipată.

• Digitalizarea tuturor dosarelor de pensii fără creşterea pensiei medii (în afară de modificările privindu-i pe beneficiarii de pensii minime).

• Corelarea vârstei de pensionare atât la bărbaţi cât şi la femei cu speranţa de viaţă până în 2035.

• Sustenabilitate îmbunătăţită pentru Pilonul 2, revenind la unele dintre prevederile anterioare, digitalizând sistemul şi permiţând o alocare mai diversificată a activelor pentru a creşte investiţiile pe piaţa locală”, scrie analistul.

Ce înseamnă majorarea vârstei de pensionare

Pentru a fi mai clar, analistul a dat și exemple de calcul. Potrivit acestuia, sumele nu includ corelarea cu rata inflaţiei şi nici eventuale randamente obţinute în cazul investirii lor.

Astfel, în cazul angajaților care au fost încadraţi, întreaga lor viaţă activă, cu salariul minim, (1386 lei net / 2300 lei brut, la valoarea actuală), viramentele, prin intermediul CAS, sunt conform celor de mai jos:

1. Femei (stagiu cotizare 31 de ani) = 213.900 lei 2. Bărbaţi (stagiu cotizare 35 de ani) = 241.500 lei Să luăm exemplul unui angajat ce a fost încadrat, întreaga sa viaţă activă, cu salariul mediu, (3176 lei net / 5429 lei brut, în prezent). Viramentele, fără capitalizare şi corelarea cu rata inflaţiei sunt conform celor de mai jos:

1. Femei (stagiu cotizare 31 de ani) = 505.000 lei 2. Bărbaţi (stagiu cotizare 35 de ani) = 570.000 lei În calcule a fost inclusă suma totală plătită atât la Pilonul 1 (21,25%), dar şi la Pilonul 2 (3.75%), întrucât în cazul majorării vârstei de pensionare, pensia va veni mai târziu şi va mai scumpă, evident.

În acest context, analistul susține că această majorare a vârstei de pensionare este un ”furt legalizat” și totodată o lovitură pentru toți cei care au muncit întreaga viață, au plătit toate dările la stat și spre deosebire de alții, nu au reușit să se bucure de legi speciale.

Modificarea vârstei de pensionare, un ”furt legalizat”

Totodată, pensia primită, potrivit analistului va fi una ”derizorie, minimă”, chiar dacă au plătit sume de sute de mii de lei la buget în timpul activității lor.

„Să presupunem că vârsta de pensionare se va ridica la 68 sau 69 de ani, în cazul bărbaţilor şi la 65 de ani, în cazul femeilor, iar speranţa de viaţă va fi nu de 75 de ani, ca in prezent, ci de 77 de ani. Cei care au trăit doar cu salariul minim vor primi o pensie derizorie, minimă, deşi au plătit in decursul anilor sume de ordinul sutelor de mii de lei la buget.

Cei care au trăit cu un salariu mediu vor avea o pensie nu minimă, dar oricum derizorie. În prezent, valoarea pensiei medii este de 1.600 lei, conform Casei Naţionale de Pensii. În cazul în care majorarea vârstei de pensionare va deveni realitate vom asista la un furt legalizat”, a adăugat analistul.

El a explicat și ce înseamnă acest furt legalizat. Claudiu Vuță susține că timp de 30-35 de ani, românii plătesc sume imense la buget, iar la finalul activității lor, se aleg cu niște pensii care nu le pot asigura nici măcar un trai decent.

„Pentru că în 30-35 de ani plătim sute de mi de lei la buget şi apoi beneficiem de nişte pensii mici, care nu pot asigura un trai decent. Şi din neant a apărut „soluţia”, majorarea vârstei de pensionare”, a mai adăugat analistul.