Toată cariera lui Kovesi poate fi pulverizată într-o singură săptămână. Secția pentru procurori în materie disciplinară din CSM o judecă pe fosta șefă a DNA, dar și pe Lucian Onea, fostul procurer șef DNA Ploiești, și pe Marius Iacob. Este vorba despre trei dosare în care sesizarea aparține Inspecției Judiciare. Pentru fosta șefă a DNA, Inspecția a sesizat CSM în două dosare, din care unul alături de Iacob.

Pentru toate cele patru dosare în care sunt judecați cei trei, Inspecția Judiciară (IJ) a sesizat CSM pentru abateri disciplinare prevăzute de articolul 99 din Legea 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor.

În primul dintre dosare, inspectorii IJ îi impută lui Kovesi nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii, dacă fapta nu constituie infracţiune iar în dosarul în care apare alături de Marius Iacob, pentru încălcarea mai multor articole privind răspunderea disciplinară a procurorilor.

În acest ultim dosar în care apare alături de fostul adjunct, lui Kovesi i se impută manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu, precum și atitudini nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii și nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente, anunță mediafax.

La rândul său, procurorului Marius Iacob i se impută de către inspectorii IJ nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa, precum şi formularea de cereri repetate şi nejustificate de abţinere în aceeaşi cauză, care are ca efect tergiversarea judecăţii, mai spune sursa citată.