Pactul a fost aprobat de liderii tuturor ţărilor membre, cu excepţia Marii Britanii şi Cehiei, iar Irlanda este până în prezent singura ţară membră UE care supune unui referendum acest tratat.
Ultimele sondaje de opinie publicate în Irlanda arată că votanţii din această ţară se vor pronunţa în favoarea Tratatului fiscal european, însă în februarie, aproximativ o treime dintre alegători s-au declarat încă indecişi înaintea scrutinului.
Dezbaterea din Irlanda s-a concentrat în principal pe o clauză care permite accesul la asistenţa financiară europeană numai statelor care au ratificat Tratatul fiscal, ceea ce înseamnă că un vot negativ la referendum va împiedica statul irlandez să se finanţeze de pe pieţele externe. Chiar dacă irlandezii vor respinge prin referendum acest pact, aplicarea acestuia nu se va bloca, deoarece el intră în vigoare după ratificarea lui în doar 12 state.
Semnalul pe care îl va transmite Irlanda va fi totuşi unul negativ, de neîncredere, în momentul în care zona euro se afundă în criză. Ţara a mai respins iniţial două tratate europene (Nisa în 2001 şi Lisabona în 2008), pentru ca apoi cetăţenii să se răzgândească, în cadrul unor noi scrutine.
În ultimii doi ani, Irlanda a beneficiat de un plan de salvare de 85 de miliarde de euro acordaţi de UE şi Fondul Monetar Internaţional, în schimbul unor angajamente în domeniul bugetar.
Rezultatele le vom afla vineri, pentru că birourile de vot se deschid joi la ora 07.00 (09.00 ora României) şi se vor închide la ora 22.00 (24.00 ora României).
