MApN a depus la Curtea de Apel Bucureşti două acţiuni în contencios administrativ având acelaşi obiect: „anulare act administrativ + suspendare dec. nr. 1331/28.12.2018”. Cele două acţiuni au fost introduse în instanţă pe 11 şi 14 ianuarie şi s-au judecat separat, marţi, de magistraţii Vasile Bîcu şi Silviu Barbu. 

În primul proces, reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale au cerut conexarea celor două dosare, susţinând că cererile depuse de MApN sunt identice şi nu pot fi dezbătute separat. În replică, MApN susţine că cererile sale nu sunt identice, deoarece prima se întemeiază pe articolul 14 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, iar a doua pe articolul 15 din acelaşi act normativ. Instanţa a dat dreptate MApN şi a respins cererea de conexare. 

Ulterior, consilierul care reprezenta MApN a anunţat că renunţă în primul dosar la capătul de cerere privind anularea decretului semnat de Iohannis, iar judecătorul Vasile Bîcu a rămas în pronunţare pentru joi, 31 ianuarie, doar pe cererea de suspendare.  

În al doilea proces, MApN a cerut amânarea dezbaterilor şi a susţinut că între cele două cereri există o legătură de cauzalitate. În replică, Administraţia Prezidenţială a cerut din nou conexarea celor două dosare de vreme ce MApN recunoaşte că există o legătură între ele, însă judecătorul Silviu Barbu nu a fost de acord, explicând că se poate invoca conexarea doar în primul dosar.  Judecătorul Silviu Barbu a amânat al doilea dosar pentru 12 februarie, motivul fiind că MApN are nevoie de timp pentru a-şi pregăti apărarea. 

Practic, dacă Curtea de Apel Bucureşti respinge joi prima cerere de suspendare, MApN mai are o şansă de câştig în al doilea proces pe data de 12 februarie, deşi cele două procese au acelaşi obiect. 

Pe 28 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat decretul prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp. Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la şefia Statului Major al Apărării. 
Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plângere prealabilă la Administraţia Prezidenţială, prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018. 

 

Conform MApN, decretul semnat de preşedintele Iohannis încalcă dispoziţiile legale prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, respectiv articolul 32, alineatul 5, conform căruia ‘şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an'”. 

În data de 9 ianuarie, ministrul Apărării, Gabriel Leş, susţinea că decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă „s-a făcut ilegal”, adăugând că „instanţa este cea care va stabili” care este situaţia de drept. 
Pe 14 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a calificat drept un demers „inoportun” şi „riscant” contestarea în contencios a decretului privind prelungirea mandatului generalului Ciucă. Preşedintele a adăugat că „pur şi simplu” propunerea ministrului Apărării a fost „nelegală”. 

„Propunerea ministrului a fost pur şi simplu nelegală, iar o propunere pentru şeful Armatei a lipsit pur şi simplu. Faptul că se adresează acum în contencios cu ierarhia militară mi se pare un demers inoportun, riscant. Generalul Ciucă este o persoană foarte respectată şi cu o poziţie importantă şi în cadrul preşedinţiei noastre şi în structurile militare europene şi în structurile militare NATO. Ce va gândi un înalt responsabil, de exemplu, din armata unei ţări cu care suntem aliaţi dacă află că ministrul Apărării merge în contencios să îşi conteste propriul şef al Armatei? Nişte acţiuni prost gândite, de tip PSD-ist”, a susţinut preşedintele. AGERPRES

Te-ar putea interesa și: