Jumatate din aceasta perioada a fost necesara pentru a ne convinge ca trebuie sa privatizam si sa deschidem portile investitorilor straini. In acelasi timp, dar si in anii care au urmat, ne-am consumat energia ca sa schimbam legislatia. Rezultatul? Un hatis de acte normative, emise de-a valma, au sugrumat procesul investitional in Romania. Asa s-a ajuns ca in Romania valoarea investitiilor directe pe cap de locuitor sa fie de opt ori mai mica decat in Ungaria sau sa reprezinte o sesime din cea inregistrata in Cehia, in conditiile in care nevoia de capital este acuta. Efectul? Puterea de cumparare a populatiei s-a redus si, implicit, rata saraciei in Romania s-a adancit. Din ultimele date disponibile, 44% din populatia rezidenta in Romania dispune de venituri care reprezinta sub 60% din cheltuielile medii de consum.
Locurile de munca in Romania sunt o problema. Efectele acestui deficit sunt insa mult mai adanci decat faptul ca, pe termen scurt, sute de mii de persoane, sau milioane poate, nu-si gasesc o slujba. Lipsa unei alternative impiedica decizia de a restructura marii perdanti din economia romaneasca.
Restructurarea intreprinderilor de stat s-a oprit in anii 1994 – 1996, cand au fost cheltuiti 2.000 miliarde lei. Consecintele aproape ca nu s-au vazut. George Musliu, secretar de stat in Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS), sustine ca „valoarea investitiilor nu a depasit-o pe cea a activelor casate din societati. Gradul de tehnologizare din majoritatea societatilor comerciale cu capital de stat din portofoliul APAPS este la nivelul anilor 1970 – 1980”.
Privatizarea este importanta, dar nu suficienta pentru a rezolva aceasta problema. Esentiale sunt afacerile care pornesc de la zero. Ele ar trebui sa aspire forta de munca ramasa disponibila dupa restructurarile de personal din marile intreprinderi. Insa, in anii care au trecut, acest fenomen a fost extrem de firav. Un aparat stufos al administratiei publice a intretinut o birocratie excesiva. Acest lucru, alaturat unui mediu de afaceri ostil, dat de schimbarile repetate ale legislatiei, a tinut deoparte potentiali investitori interesati sa porneasca o afacere de la firul ierbii. Evolutia lenta a numarului de salariati din sectorul privat este un efect al ritmului redus al investitiilor realizate in Romania (de la 53,9 mii persoane, in 1990, la aproape 2.000, in prezent, fata de o reducere a numarului total de salariati din economie de la 8.142,2 mii persoane la 4.500 mii in prezent). De asemenea, cererea de forta de munca arata incotro se orienteaza economia romaneasca. „Meseriile cele mai solicitate pe piata fortei de munca au fost, in aceasta perioada: croitor, confectioner imbracaminte, tamplar, zidar, operator calculatoare”, se arata intr-un studiu al Agentiei Nationale pentru Ocuparea si Formarea Profesionala.     

Modificari ale ligislatiei cu impact asupra investitiilor in perioada 1991-2001

1994
· Legea nr. 35/1991 se modifica prin Legea nr. 71/1994; apar noi facilitati:
· scutire de taxe vamale la importul de masini, utilaje, echipamente, subscrise ca aport in natura, pentru o perioada de sapte ani, scutirea de la plata impozitului pe profit, pe o perioada de cinci ani, pentru investitorii care asigura o productie cu grad valoric de integrare in Romania de minimum 60% si un export de minimum 50% din valoarea productiei anuale. In 16 nov. 1994 ia fiinta Daewoo Romania.
· Legea privind infiintarea zonelor libere si Legea nr. 52/1994, care legifereaza investitiile de portofoliu.

1995
· Intra in vigoare OG nr. 70/1994, care reduce impozitul pe profit de la 45% la 38%.
1997
· OUG nr. 92/1997, privind stimularea investitiilor directe. Facilitati: scutirea de la plata impozitului pe profitul reinvestit, reducerea pe transe a impozitului, in functie de suma investita, scutirea de la plata taxei vamale si a TVA, pentru importuri si achizitii de echipamente de pe piata interna.
· OUG nr. 66/1997, privind regimul investitiilor straine in Romania realizate prin cumpararea de titluri de stat, modificata si completata prin OG nr. 131/1998.

1998
· Legea nr. 241/1998 de aprobare a OUG nr. 92/1997 (cu modificari si completari), privind stimularea investitiilor straine, apar normele metodologice de aplicare a acestei ordonante.
· OUG nr. 24/1998, privind regimul zonelor defavorizate (republicata si modificata de OUG nr. 75/2000). Facilitati: scutiri de la plata taxelor vamale si a TVA pentru masini, utilaje, echipamente importate pentru realizarea de investitii in zona, scutiri de la plata TVA pentru materiile prime importate, scutiri de la plata impozitului pe profit pe durata de existenta a zonei.

1999
· Se suspenda prevederile OUG nr. 92/1997 (respectiv ale Legii nr. 241/1998), prin Legea bugetului de stat.
· OUG nr. 217/1999, care modifica OG nr. 70/1994. Cota de impozitare a profitului se reduce de la 38% la 25%; sunt introduse noi facilitati – pentru exportatori, cota de impozitare a profitului obtinut din activitatea de export este de 5% – majorarile de capital, prin incorporarea rezervelor, precum si a profiturilor se impoziteaza cu 5%. Noile prevederi sunt valabile de la 1 ianuarie 2000.
· Legea nr. 133/1999, privind stimularea intreprinderilor mici si mijlocii. Lipsa normelor metodologice o face inaplicabila pana in anul 2001, cand este readusa in actualitate de cabinetul Adrian Nastase.
· OUG nr. 67/1999, privind unele masuri pentru dezvoltarea activitatii economice – acorda facilitati pentru investitii in valoare de minimum 50 milioane dolari.

2000
· OUG nr. 50/2000 abroga OUG nr. 67/1999, privind masurile pentru dezvoltarea activitatii economice.
· Intra in vigoare OUG nr. 217/1999, privind cotele reduse de impozitare a profitului.
· OUG nr. 17/2000 introduce cota unica de TVA de 19%, dar si scutiri de la plata taxei pentru aportul de bunuri la capitalul social al societatilor comerciale, exceptarea de la plata TVA pentru zonele libere si cota „zero” pentru export.

2001
· OG nr.24/2001 privind microintreprinderile. Prevede: stabilirea unei cote de impozitare a profitului de 1,5% aplicata asupra veniturilor trimestriale, reducerea cu 20% a impozitului pe profit, daca se asigura o crestere cu 10% a locurilor de munca fata de anul precedent, scutiri de la plata taxelor vamale.
· Legea nr. 332/2001, privind stimularea investitiilor directe, cu impact semnificativ in economie (pentru investitii mai mari sau egale cu un milion de dolari). Facilitati prevazute: exceptarea de la plata taxelor vamale a importurilor de utilaje tehnologice, cu conditia sa nu fi fost utilizate, iar anul de fabricatie sa fie cu cel mult un an inainte de intrarea in tara, posibilitatea amortizarii accelerate, deducerea din punct de vedere fiscal a unei cote de 20% din valoarea investitiei, in luna in care se realizeaza, posibilitatea recuperarii pierderilor fiscale dintr-un an, din profitul realizat in urmatorii cinci ani.
· OG nr. 65/2001, privind constituirea si functionarea parcurilor industriale.
Facilitati: scutiri de taxe vamale,deducerea din profitul impozabil a unei cote de 20%, din valoarea investitiei realizate in parcul industrial etc.

Dupa Olanda, investitorii din Cipru si Insulele Virgine sunt in top

In totalul investitiilor straine, calculat ca suma a capitalurilor subscrise in perioada 1991-2001, Olanda ramane lider, cu 14,3%. Prezenta investitorilor olandezi in Romania este cunoscuta indeosebi in sistemul bancar, cu ABN Amro si ING Bank. Olandezii apar si in sectorul comunicatiilor prin cablu, cu RCS. Firme ca Shell BV, Telefonica International sau Reynolds Tobacco BV sunt inregistrate, de asemenea, in Olanda. Rompetrol Group, care are in proprietate rafinariile Petromidia si Vega, este inregistrat tot in Olanda, speculand o bresa fiscala care ii confera avantajele unui paradis fiscal.r
In clasamentele anuale realizate de Registrul Comertului in functie de marimea capitalului social subscris, olandezii au aparut primii in top abia in anul 1996, ulterior fiind surclasati de investitori ciprioti, unguri sau italieni. r
In 1991, cel mai bun start l-a dat Franta, cu 143 milioane dolari subscrisi in firme romanesti, urmata de Germania, Italia. In 1992, suprematia i-a revenit SUA, cu 155 milioane dolari, urmata de Spania si Marea Britanie. Turcia a aparut pe locul noua, cu 14 milioane dolari, urmata de Republica Araba Siria – zece milioane dolari. In 1993 avea sa urce Turcia pe primul loc, cu 51 milioane dolari subscrisi. 1994 a fost anul Coreei de Sud, cu investitia de la Craiova (capitalul subscris – 156 milioane dolari). SUA revine prima in clasament in 1995, cu 41 milioane de dolari capital subscris, urmata de Elvetia si Olanda. 1996 este anul investitorilor olandezi, care au subscris peste 262 milioane dolari, Francezii urca pe locul al doilea, cu 94 milioane dolari, urmati de SUA, cu 26 milioane dolari. Este anul in care apar vizibili investitorii din paradisuri fiscale. Urca in top Cipru, cu un total de 16 milioane de dolari. Un an mai tarziu, in 1997, cipriotii castiga inca un loc, ocupand pozitia a saptea, dar prima clasata a fost Italia, cu 83 milioane dolari, urmata de Germania, cu 58 milioane dolari. 1999 este anul dominat de ciprioti (ca o coincidenta, investitorii ciprioti urca in forta in preajma anilor electorali), cu 326 milioane de dolari, si anul investitiilor agresive venite din Ungaria, care ocupa locul noua, cu 32 milioane dolari. In anul 2000, ungurii trec in prima linie, cu un capital total subscris de peste 76 milioane dolari. Benzinariile Mol sunt celebre printre investitiile unguresti dar si capitalul subscris in industria alimentara, textila sau a cherestelei. Austria este pe locul al doilea, cu 46 milioane dolari, urmata de Cipru. Pe locul patru apar investitorii dintr-un alt paradis fiscal, Monaco, cu 16 milioane de dolari. Anul trecut, investitorii austrieci au trecut pe primul loc, cu 252 milioane dolari subscrisi. Este anul in care Raiffeisen Bank a preluat Banca Agicola. Austriecii, ca si olandezii se disting in Romania prin investitiile realizate in sistemul bancar. Pe langa RZB, Bank Austria Creditanstalt si Volksbank Romania sunt cateva exemple. Dar Austria este prezenta si in domeniul asigurarilor si in cel imobiliar, in industria alimentara sau in industria softului. Billa, specializata in comertul cu amanuntul, sau Complexul hotelier Grand (din care face parte Hotel Marriott) sunt alte cateva exemple. Pe locul patru in top, apar noi offshore-uri: investitorii din Insulele Virgine au subscris un capital de peste 65 milioane dolari in societatile comerciale din Romania.