Reţelele de cartier nu mai sunt demult privite cu frunţile încruntate. Acum sunt preferate de furnizorii de internet, datorită volumului mare de trafic lunar.
Concurenţi direcţi cu furnizori de talia UPC sau RCS-RDS, reţelele de cartier sunt clienţi importanţi pentru aceste firme. Cât de importanţi, nu vor să spună. Aşa-numitele reţele de cartier spun că, datorită numărului mare de clienţi pe care îl au, primesc oferte aproape lunar de la marii furnizori. „Banul dictează, iar contractul nostru lunar cu furnizorul de internet este de circa 20.000 de euro“, spune Dan Pioaru, director general C-Net, o reţea al cărui număr de clienţi este de ordinul miilor. Firma cumpără internet de la UPC în momentul de faţă, dar furnizorul se schimbă destul de des. „Suntem unul dintre cei mai mari clienţi din piaţă, iar tratamentul care ni se acordă este excepţional întotdeauna, chiar şi când lucrăm cu clienţi din afară. Suntem tatonaţi lunar de piaţă, nu mai suntem în situaţia în care să monitorizăm noi ofertele care apar“. Chiar dacă în blocuri internetul ajunge la preţuri foate mici, primul criteriu de care firma ţine cont în alegerea furnizorului este calitatea, nu preţul.
Cum se negociază? În funcţie de banda externă (tot ce ţine de.com). Punctul de pornire este 100 Mbps. Preţul internetului în România scade de la lună la lună, dar ceea ce rămâne foarte scump este externul. La 1Mbps extern cumpărat, reţeaua primeşte 10 Mbps metropolitan. Preţul a scăzut cu circa 20%-30% în ultimii ani, datorită concurenţei. Acum, până în 10 Mbps extern costă aproximativ 2.000 de euro pe lună. Astfel, mai toate reţelele de acest tip plătesc traficul extern, primind gratuit banda metropolitană. Unul dintre clienţii mai noi ai Evolva a dezvăluit că ia bandă externă de 2 Mbps cu 200 de euro şi primeşte 100 Mbps metropolitan gratuit, spunând că acesta este preţul pe care îl practică mai toţi jucătorii.
Totuşi, nu toţi marii provideri se înghesuie să atragă aceşti clienţi. „Nu avem clienţi reţele de cartier în momentul acesta, dar am avut câte unul ocazional“, ne-a declarat Silviu Sabău, proprietar Ines. „Asta pentru că serviciile noastre sunt de tipul business-to-business şi suntem pur şi simplu prea scumpi pentru ei“. În plus, el spune că nu toţi îşi plătesc facturile la timp. „Lucrează cu mai mulţi furnizori, şi când acumulează datorii prea mari într-un loc, se duc la altă firmă“. Iar traficul este imens în cazul lor, din cauza file-sharingului, în special video. Firma are peering cu Evolva de 280Mbps, dar traficul este mic, deoarece clienţii săi nu caută filme de DC++.
Şi, ca un lanţ al slăbiciunilor, aşa cum unele reţele de cartier nu îşi plătesc furnizorii la timp, nici ele nu încasează banii de la abonaţi atunci când trebuie. Worldnet Data Comunicaţii, reţea de fibră optică din Drumul Taberei, are în prezent peste 1.000 de abonaţi şi cumpără internet de la Vip Net. Nu prea mai are unde să se extindă în Drumul Taberei, pentru că zona este foarte bine acoperită de circa 22 de firme. Un alt motiv care stă în calea extinderii este faptul că abonaţii care migrează de la o firmă la alta sunt rău-platnicii sau cei care vor să speculeze o mutare mai ieftină în care în primele luni nu se plăteşte abonamentul.
Cea mai mare problemă cu care se confruntă însă Dan Pioaru este de cu totul alt tip. „Trebuie să educăm clienţii, să-i învăţăm să folosească calculatorul. Am fost sunaţi de clienţi care ne spuneau că li s-a virusat mouse-ul, că imprimanta le cere «paper jam» sau că nu mai merge monitorul de când s-a instalat internetul.“
Preţul face diferenţa
«Nu avem clienţi reţele de cartier în momentul acesta, dar am avut câte unul ocazional. Asta pentru că serviciile noastre sunt de tipul business-to-business şi suntem pur şi simplu prea scumpi pentru ei.»
Silviu Sabău, proprietar Ines
