Independența financiară, un obiectiv greu de atins pentru români. De ce vârsta de 30 de ani este un prag important

Independența financiară nu înseamnă același lucru pentru toate generațiile. Un studiu recent ne arată câți români se consideră independenți financiar, ce îi nemulțumește și când își schimbă prioritățile.

Doar 36% dintre români se consideră independenți financiar. Ce înseamnă, de fapt, libertatea financiară pentru fiecare generație?

Doar 36% dintre români consideră că au atins independența financiară, iar vârsta de 30 de ani reprezintă principalul reper în schimbarea relației cu banii. Percepțiile diferă semnificativ de la o generație la alta, potrivit studiului național „Vârstele banilor”, realizat de Reveal Marketing Research pentru Asociația CFA România și BCR și publicat joi.

Studiul a fost prezentat în cadrul unui eveniment care a marcat zece ani de educație financiară prin programul „Școala de Bani”, dezvoltat de BCR, precum și 25 de ani de activitate a Asociației CFA în România.

Cercetarea analizează modul în care românii percep independența financiară, diferențele dintre generații în ceea ce privește relația cu banii și felul în care sunt transmise cunoștințele financiare între persoanele de vârste diferite.

Președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu, a explicat că independența financiară nu trebuie evaluată exclusiv prin nivelul veniturilor, ci și prin capacitatea unei persoane de a lua decizii financiare potrivite pe termen lung. Acesta a arătat că educația financiară și dialogul între generații pot contribui la reducerea diferențelor dintre obiectivele financiare ale românilor și situația lor economică reală.

Potrivit lui Adrian Codirlașu, independența financiară nu presupune neapărat acumularea unei averi sau deținerea unor active. Aceasta înseamnă și posibilitatea de a nu depinde de alte persoane, libertatea de a lua propriile decizii și capacitatea de a face față situațiilor neprevăzute.

Conform studiului, românii asociază independența financiară în primul rând cu autonomia față de ceilalți, menționată de 22% dintre respondenți. Siguranța și stabilitatea economică reprezintă principalul criteriu pentru 19% dintre participanți, în timp ce 16% definesc independența financiară prin libertatea de a lua decizii privind propria viață.

„La 25 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei CFA România, unul dintre cele mai importante mesaje ale acestui studiu este că independenţa financiară nu se măsoară doar în venituri, ci şi în capacitatea de a lua decizii bune pe termen lung. Educaţia financiară şi dialogul între generaţii pot reduce distanţa dintre aspiraţiile financiare ale românilor şi realitatea pe care o trăiesc. Înseamnă şi altceva, şi anume de a nu depinde de nimeni, de a avea libertate în a lua anumite decizii, de a face faţă situaţiilor neprevăzute”, a adăugat Codirlaşu.

62% dintre români se consideră în urmă cu banii. Generația care resimte cel mai puternic decalajul financiar

Percepția asupra independenței financiare diferă și în funcție de generație. Tinerii din Generația Z asociază într-o măsură mai mare acest concept cu veniturile obținute prin muncă proprie, criteriu menționat de 19% dintre respondenții din această categorie, comparativ cu 7% dintre cei din Generația X. În schimb, reprezentanții Generației X pun mai mult accent pe siguranța financiară, indicată de 22% dintre aceștia, față de 14% în cazul Generației Z.

Nicoleta Deliu, fondator și coordonator al programului „Școala de Bani”, a explicat că independența financiară începe cu înțelegerea modului de gestionare a banilor și stabilirea unor obiective de viață pe termen scurt, mediu și lung. Experiența celor peste 1,2 milioane de persoane care au participat la cursurile programului arată că dialogul deschis despre bani între generații, atât în familie, cât și în mediile socio-profesionale, contribuie la transmiterea unor lecții financiare importante.

Aceasta a arătat că rezultatele studiului reprezintă un argument pentru încurajarea comunicării între generații și pentru valorificarea experiențelor diferite în procesul de educație financiară, indiferent de vârstă.

În ceea ce privește percepția asupra propriei situații financiare, doar 36% dintre români se consideră independenți financiar, în timp ce 15% cred că vor ajunge la acest nivel în viitor. Generația X înregistrează cea mai mare pondere a persoanelor care se consideră independente financiar, respectiv 41%. Urmează Millennials, cu 35%, și Generația Z, cu 26%.

Întrebați cum își evaluează situația financiară în raport cu vârsta pe care o au, 62% dintre respondenți au declarat că se consideră în urma nivelului la care și-ar dori să se afle. Sentimentul că au rămas în urmă din punct de vedere financiar este mai răspândit în rândul generațiilor mai mature: 52% în cazul Generației Z, 61% în rândul Millennials și 69% în cazul Generației X.

„După zece ani de Şcoala de Bani, ştim deja că independenţa financiară începe atunci când înţelegi mai bine cum să îţi gestionezi banii, împreună cu obiectivele de viaţă pe termen scurt, mediu şi lung. De la cei peste 1,2 milioane de oameni care au trecut pe la cursurile noastre am învăţat că dialogul deschis între generaţii, acasă sau în diverse medii socio-profesionale, aduce cele mai bune lecţii despre bani. Studiul ne dă un motiv să-l încurajăm, învăţând din experienţele generaţionale şi fiind alături de oameni indiferent de vârste, pentru atingerea acestei independenţe prin educaţie”, a spus Deliu.

La 30 de ani se schimbă relația românilor cu banii. Ce regretă cel mai mult și ce lecții financiare învață de la generațiile mai în vârstă?

Rezultatele studiului arată că românii asociază cel mai frecvent maturitatea financiară cu obținerea primului salariu, menționată de 32% dintre respondenți. Totodată, relația cu banii se schimbă semnificativ în jurul vârstei de 30 de ani, când obiectivele financiare încep să fie influențate mai puternic de responsabilitățile vieții adulte.

Fondatorul Reveal Marketing Research, Marius Luican, a explicat că pragul de 30 de ani reprezintă un moment important în evoluția relației românilor cu banii, deoarece aspirațiile financiare ajung să fie confruntate cu realitățile și responsabilitățile vieții adulte.

O altă concluzie a cercetării vizează importanța gestionării banilor și a economisirii în planurile financiare ale românilor. Astfel, 23% dintre respondenți și-ar fi dorit să înceapă să economisească mult mai devreme în viață.

În ceea ce privește schimbul de experiență între generații, 46% dintre participanții la studiu consideră că disciplina economisirii este cea mai importantă lecție pe care tinerii o pot învăța de la generațiile mai mature. În același timp, 42% dintre români apreciază că persoanele din generațiile mai în vârstă pot învăța de la tineri cum să își diversifice sursele de venit.

„Pragul de 30 de ani pare să fie momentul în care relaţia românilor cu banii se schimbă cel mai profund. Este punctul în care aspiraţiile financiare încep să fie testate de realitatea vieţii adulte”, a declarat Luican.