Creșterea economică bazată pe consum se reflectă în balanța comerțului international al României. Exporturile totale realizate de Româ- nia în primul semestru au însumat 30,8 miliarde euro, în creștere cu 9% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce importurile au depășit 36,7 miliarde euro, înregistrând o majorare de 12,4%. Decalajul dintre evoluția exporturilor și cea a importurilor a luat amploare în luna iunie, atunci când exporturile au cunoscut o creștere de doar 2,5%, iar importurile au explodat: +14,2%. Astfel, deficitul comercial al României s-a cifrat, în prima parte a acestui an, la nu mai puțin de 5,83 miliarde de euro, acesta fiind cu 1,35 miliarde de euro mai mare decât nivelul raportat de Institutul Național de Statistică în aceeași perioadă a anului trecut.

Aproximativ 20% din acest deficit provine din comerțul cu produse agroalimentare. Conform datelor INS, deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare în primul semestru al acestui an s-a situat la 1,104 miliarde de euro. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) comunică o altă cifră, puțin mai mică (1,064 miliarde de euro). Conform datelor MADR acesta este cu 60,4% mai mare față de nivelul înregistrat în primul semestru al anului trecut și aproape dublu față de deficitul comercial cu produse agroalimentare raportat la finalul anului 2016.

Mihai Daraban, CCIR: “Dacă ne uităm la importuri ne îngrozim”

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a solicitat autorităților vamale să explice în ce constă creșterea importurilor de produse agroalimentare, a anunțat președintele CCIR, Mihai Daraban, în cadrul conferinței „Cum valorificăm la maximum producția agricolă și alimentară”, organizată, săptămâna trecută, de revista Capital în parteneriat cu CCIR.

„În spaţiul public se vorbeşte de creştere economică, de o creştere a exporturilor, dar dacă ne uităm la importurile României, dați-mi voie să vă spun că ne îngrozim. Vorbim de 67,344 miliarde de euro importuri ale României în 2016, față de un 62,9 miliarde de euro un an înainte. Observați o creştere de 4,5 miliarde a importurilor într-un an. Am solicitat de la Autoritatea Vamală Română în ce constă acest import”, a declarat Mihai Daraban, cu mențiunea că până în prezent CCIR nu a primit niciun răspuns.
Mihai Daraban consideră că statistica importurilor României trebuie dezbătută în mod public și că doar așa vor înțelege și fermierii români ce este de făcut în agricultură. “Așa vom înțelege ce caută consumatorul, este important să vedem ce se caută pe piaţă. În acest fel poate reușește și industria să se adapteze la cerințele pieței”, a spus președintele CCIR.

 

Potrivit acestuia, prioritatea tuturor dimeniilor de activitate din România este să ajungem să consumăm produse fabricate pe plan local, indiferent de forma de capital a producătorului sau de naționalitatea acționarilor sau administratorilor. “Contează ca produsul consumat să fie din România, altfel intrăm în această bulă a creşterii economice bazată pe rostoglirea unor taxe asupra unor mărfuri din import”, a punctat Mihai Daraban.

Aceeași părere a împărtășit-o, în cadrul conferinței Capital, și fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără: „Eu cred că este bine de abordat cauza pentru care România depăşeşte miliardul de euro că deficit comercial pe partea alimentară”. Potrivit acestuia, în România nu există un singur sistem de agricultură, sunt mai multe, fiecare cu nişa lor, însă toate trebuie ajutate pentru valorificarea producţiei. O cercetare bine organizată, poate elimina o mare parte din riscuri şi poate spori productivitatea, a precizat fostul ministru.”Relaţia cea mai importantă în domeniul agricol şi alimentar este relaţia producător-consumator. Dacă amândoi intră într-un echilibru, sistemul funcţionează. Însă la noi situaţia este distorsionată, cum ar fi situaţia laptelui: se cumpără cu 1,6 lei litrul de lapte brut, se vinde cu 5,6 lei în supermarket. De asemenea există conflicte între producător şi consumator din punct de vedere al preţului, transportului, etc. Această este o problema ce ar trebui discutată nu doar pe plan local, ci la nivel european”, a punctat Valeriu Tabără. 

“Am pierdut piețe de export”

Președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), Dorin Cojocaru, prezent la eveniment, a punctat principalele probleme cu care se confruntă la momentul actual principalii jucători de pe piața laptelui: de la lipsa materiei prime și creșterea prețului laptelui până la lipsa unităților de procesare și adaptarea la nevoile piețelor externe. “La ora actuală, așa cum a menționat domnul președinte Daraban cresc importurile. Vă spun eu ce se importă în sectorul pe care-l reprezint. Semimaterii premii pentru producția de produs finit. Se cumpără bloc calupuri de unt se feliază și se ambalează”, a spus Dorin Cojocaru. El a dat ca exemplu și faptul că în România nu există o linie de ambalare a untului în pachețele mici pentru Horeca, astfel că tot untul servit de hotelieri la micul dejun este importat.

Referitor la exporturi, președintele APRIL consider că ar trebui să ne orientăm spre Qatar, Macedonia, Serbia, țări care nu sunt membre UE. “Diplomația ar trebui să facă instruire economică, să caute piețe noi. Sincer vă spun la o cafea și un șpriț se pot face multe contracte comerciale”, a menționat Dorin Cojocaru. El a arătat și faptul că în urmă cu câteva luni a avut întâlniri cu oameni de afaceri din Qatar, care își doreau să cumpere produse fabricate în România. “Mă pregăteam să fac export în Qatar. Culmea, am intrat în embargo și nu am mai putut. Mulțumim politicenilor și relațiilor internaționale pe care le avem cu celelalte state”, a explicat Dorin Cojocaru, cu mențiunea că oamenii de afaceri turci nu mai fac față cu producția ca să poată onora comenzile din Rusia și Qatar.

 

De altfel statistica MADR arată faptul că UE a fost principalul partener în comerţul agroalimentar al României. În primul semestru, livrările către această destinaţie au avut o pondere valorică de 59,6% din total exporturi, iar achiziţiile de produse agroalimentare din statele membre au deţinut o pondere de 81,3% din total importuri. Statistica MADR mai subliniază și faptul că în perioada analizată a continuat tendinţa de scădere a excedentului comercial realizat cu ţările terţe, dar şi cea de creştere a deficitului rezultat din schimburile cu UE. 

Ce exportăm și ce importăm

 

Lipsa unor statistici clare împiedică mediul de afaceri să cunoască realitatea din teren. Datele Ministerului Agriculturii diferă de cele comunicate de INS, care la rândul său nu sunt identice cu rapoartele de analize realizate de Departamentul pentru Comerțul Exterior. Conform datelor MADR, grâul rămâne în continuare principalul produs exportat în prima parte a acestui an, încasările ridicându-se la 389 de milioane euro pentru o cantitate de 2,194 milioane de tone. Cu toate acestea, cantitatea exportată de grâu a fost mai mică cu 9,9% comparativ cu semestrul I 2016, iar încasările au coborât cu 32,7 milioane de euro, în condiţiile în care importurile de grâu au crescut cu 60,2% în termeni cantitativi în perioada menţionată, iar valoric au fost mai mari cu 43,5 milioane de euro (106,8 milioane de euro pentru 636.800 tone). 

La importurile agroalimentare, cea mai mare pondere o deține carnea de porc, reiese din statistica MADR, sumele cheltuite în primele şase luni din anul curent fiind de 193,4 milioane de euro, pentru o cantitate de 95.300 tone. 
Pe de altă parte, conform datelor INS, analizate de Capital, cea mai mare valoare a importurilor de produse agroalimentare în primul semestru a fost consemnată la legume și fructe în valoare de 745 milioane de euro, în creștere cu 12,6% față de nivelul consemnat în semestrul I din 2016. O creștere mult mai accentuată a importurilor de produse agroalimentare s-a înregistrat față de aceeași perioadă a anului trecut la produse lactate și ouă. Practic, în primul semestru al acestui an am importat produse lactate și ouă în valoare de circa 255 mil. euro, valoare cu 26,9% mai mare decât în primele șase luni din 2016. Și exporturile de lactate și ouă au crescut cu 26%, însă valoarea totală este de doar 74,7 mil. euro, adică am importat lactate și ouă de peste trei ori mai mult decât am exportat. În cazul legumelor și fructelor, importurile s-au ridicata la 745 mil. euro, în timp ce exporturile de legume și fructe au fost de 10 ori mai mici (70,3 mil. euro).

Din toate aceste cifre ale comerțului exterior reiese clar că o creștere a consumului este susținută clar de mărimea importurilor. Asta ne arată că importurile de produse agroalimentare și nu numai se pot face la prețuri mai avantajoase decât cele interne. Nu neapărat și la o calitate sporită. Așa cum spunea, într-un articol pentru RFI, Constantin Rudnițchi, fost jurnalist Capital, creșterea deficitului comercial ne arată două lucruri. Primul, economia românească nu s-a schimbat substanţial după criză. Mult-dorita creştere de valoare adăugată nu s-a întâmplat şi această temă trebuie să fie una centrală în strategia de țară. În al doilea rând, economia românească este dependentă de importuri. Cu cât creşterea este mai mare cu atât importurile sunt mai mari. Iar această dependenţă nu poate fi redusă de azi pe mâine. Nici măcar la şapte ani de la criză.

INDAGRA își deschide porțile la finele lunii octombrie

O preocupare pentru guvernanți și mediul de afaceri, nu doar cei din sectorul alimentar, ci și pentru cei din industrie, ar trebuie să o reprezinte faptul că majoritatea produselor expuse în cadrul târgurilor sunt importate. Mihai Daraban, președintele CCIR, a menționat în cadrul conferinței Capital, că a observat, cu oarecare neplăcere, că marea majoritate a exponatelor la târgurile de profil sunt din import. “Manifestările expoziţionale reprezintă un barometru al unui domeniu de activitate. Undeva la nivelul 2008 Indagra era un târg mediu depăşit de cel de mobilă, de construcţii, de vestitul TIB, iată că în 2015, 2016, 2017 Indagra nu numai că a depăşit aceste expoziţii ca dimensiune, dar a devenit cel mai mare târg din Europa de Est”, a spus Daraban.
În acest an, Indagra va avea loc în perioada 25-29 octombrie, la Romexpo, unde și-au anunțat participarea mai mulți jucători din domeniu față de anul trecut, când au fost prezente 515 companii expozante din 22 de țări.

“Contează ca produsul consumat să fie din România, altfel intrăm în această bulă a creşterii economice bazată pe rostoglirea unor taxe asupra unor mărfuri din import”,
Mihai Daraban, președinte CCIR

 

“Grâul românesc este de calitate excepţională și poate concura cu cel din Statele Unite ale Americii. Cu toate astea, valorificarea în țară se face la un preţ foarte mic.”
Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii