Alina Gorghiu, despre procesul de extrădare a fugarilor

Ministrul Justiției Alina Gorghiu a vorbit despre complexitatea procedurilor de extrădare, menționând cazul fostului primar din Baia Mare, Cătălin Cherecheș.

Oficialul a explicat că extrădarea se realizează în baza unui cadru normativ european strict și că deciziile sunt luate de instanțe, nu de avocați sau politicieni. Gorghiu a subliniat că procedura de extrădare este tratată cu seriozitate și urgență de statele membre UE.

„Predarea unui fugar nu este o chestiune care să fie lăsată de niciun stat european așa, într-o stare latentă, fără să fie judecată, pentru că mandatul european de arestare și procedura este o chestiune de încredere între statele membre ale UE”, a explicat Gorghiu la Digi24.

Ministrul a menționat existența unei proceduri simplificate, refuzată de Cătălin Cherecheș, care ar fi scurtat semnificativ durata procesului. În cazul refuzului acestei proceduri, termenul legal pentru executarea mandatului european de arestare este de 60 de zile, cu posibilitatea unei extensii de 30 de zile în cazuri excepționale.

„Autoritatea judiciară de executare e obligată să ne informeze pe noi, instanța din Cluj, în cazul domnului Chereches, indicând motivele si în acest caz termenul poate fi prelungit cu 30 de zile suplimentare”, a mai spus Gorghiu.

Ministrul Justiției a mai precizat că anul acesta, din Germania au fost aduși peste 150 de fugari, fiind pe locul doi după Marea Britanie cu privire la predarea persoanelor care fug.

Alina Gorghiu a precizat că „vorbim exclusiv de persoane care au un profil destul de cunoscut publicului din România, însă sunt foarte mulți alții, care în etapa de urmărire penală aleg să fugă, sperând să scape de procedurile din România, însă statul român face aceleași eforturi”.

Brățările electronice ar permite monitorizarea persoanelor cercetate sau judecate

Oficialul a evidențiat că în acest an, peste 150 de fugari au fost aduși din Germania, iar peste 100 din Italia. Aceste cifre plasează cele două țări pe primele locuri în ceea ce privește cooperarea cu România în materie de extrădări.

Referindu-se la măsurile de control judiciar, ministrul a subliniat că nu toți cetățenii români pot fi arestați preventiv de teama unei posibile fugi. A menționat importanța brățărilor electronice, un instrument legal disponibil din 2021, care ar permite monitorizarea persoanelor cercetate sau judecate.

Alina Gorghiu a exprimat încrederea că vor fi alocate resursele financiare necesare pentru achiziționarea acestor dispozitive.

„Avem din 2021 o legislație care permite monitorizarea electronică a tuturor persoanelor cercetate sau judecate în cadrul unui proces penal și sunt convinsă că vom avea resurse financiare alocate, astfel încât să achiziționăm brățările”, a mai spus Gorghiu.