Planul Berlinului privind migrația: Reducem factorii de atracție spre Germania
Proiectul de lege al guvernului din Germania vizează în mod specific refugiații care nu au statut complet de azil, dar beneficiază de protecție subsidiară – o formă temporară acordată celor care nu îndeplinesc criteriile stricte de refugiat, dar provin din zone de conflict sau sunt în pericol dacă se întorc în țara de origine.
„Până acum, 1.000 de persoane pe lună au putut să își urmeze familiile în Germania. Asta se termină de acum”, a declarat Alexander Dobrindt pentru Bild.
Acesta a subliniat că scopul măsurii este de a reduce „factorii de atracție” către Germania și de a demonstra că politica de migrație s-a schimbat radical.
„Trebuie să reducem semnificativ factorii de atracție către Germania. Aceasta este o altă modalitate de a arăta că politica de migrație a Germaniei s-a schimbat”, a precizat el.
Noile reguli stabilesc o perioadă de așteptare de cel puțin doi ani pentru reunificarea familială, cu excepția cazurilor umanitare grave, unde vor fi admise derogări. Propunerea urmează linia acordului de guvernare dintre Uniunea Creștin-Democrată (CDU/CSU) și Partidul Social-Democrat (SPD), încheiat după alegerile anticipate din noiembrie 2024.
Măsuri mai dure la frontieră
După doar o zi de la instalarea noului executiv, Dobrindt a ordonat intensificarea controalelor la frontieră și returnarea rapidă a solicitanților de azil fără acte valide. Decizia a fost criticată de ONG-uri și de o parte a opoziției, care susțin că astfel de practici pot intra în conflict cu reglementările europene privind dreptul la azil și libera circulație.
Totuși, susținătorii măsurii invocă necesitatea unei politici ferme de control al migrației, într-un context în care Germania se confruntă cu presiuni crescute asupra sistemului social și locativ.
Germania a suspendat anterior, între martie 2016 și iulie 2018, dreptul la reunificare familială pentru persoanele cu protecție subsidiară, invocând atunci „capacitățile administrative și logistice suprasolicitate”. Din august 2018, limita a fost stabilită la maximum 1.000 de cazuri admise lunar.
Fostul guvern condus de Olaf Scholz intenționa să ridice această limitare, dar planul nu a fost pus în aplicare înainte de destrămarea coaliției în toamna lui 2024.
Reacția societății civile: apeluri la menținerea drepturilor
Peste 30 de organizații neguvernamentale din Germania și din alte țări europene au transmis apeluri către guvernul federal, cerând să nu fie reintroduse restricțiile asupra reunificării familiale. Ele consideră că măsura afectează negativ drepturile fundamentale ale refugiaților și subminează integrarea socială a celor deja stabiliți în Germania.
ONG-urile atrag atenția că separarea prelungită a familiilor contribuie la traume psihologice și sporește dificultățile de adaptare ale refugiaților, în special ale copiilor.
