Odată cu apropierea sărbătorilor de iarnă, concomitent cu creșterea ratei de răspândire a virusului Sars-Cov, dezbaterea europeană asupra sezonului de schi a evidențiat dezbateri despre intervenția statului. Și dacă celebrele stațiuni de schi din Europa pot sau nu să revină la „normalitate”. Germanii și francezii așteaptă măsuri și îndrumări de la guvernele lor. Elvețienii, în schimb, preferă ca statul să rămână în fundal.

Probleme în pandemie pentru turismul de iarnă

Austria ar vrea să mențină deschise stațiunile montane care aduc venituri de miliarde de euro, în timp ce Italia a anunțat că vrea închiderea stațiunilor în toată Europa, cel puțin până după Crăciun și Anul Nou. Din cauza prețului mare care ar putea fi plătit de europeni: creșterea deceselor.

Germania, Austria, Elveția și țările care câștigă de pe urma stațiunilor de schi pun, pe o voce, aceeași întrebare: telescaunele, telecabinele și pârtiile de schi sunt compatibile cu măsurile necesare pentru a controla răspândirea covid? Premierul italian Giuseppe Conte consideră că nu, o poziție împărtășită și de Emmanuel Macron și de Angela Merkel. Pentru că se tem de repetarea „efectului Ischgl”, stațiunea de schi austriacă care, din cauza aglomerației din primăvară, a contribuit la răspândirea virusului în toată Europa.

Și elvețienii par să fi înțeles gravitatea situației. Elvețianul Hans-Jörg Walther are o viziune pragmatică asupra situației din Alpi. “Oamenii sunt încântați să vină la schi, la fel ca în fiecare an. Crăciunul și Revelionul reprezintă o cincime din toate veniturile noastre de iarnă”, spune el. Este important să se ia măsuri de precauție, cum ar fi distanțarea socială”, spune el, dar adaugă:”Din punct de vedere economic, susține el, există riscul „să facem mai mult rău cu apa cu care stingem incendiul decât cu focul”.

Dezbaterile aprinse din ultima vreme cu privire la riscul de infectare într-o cabină de teleschi, unde intră zece persoane, și care nu poate fi mai mare decât în metroul din Viena sau Paris, dezvăluie, de fapt, o problemă mult mai profundă: consensul european se face țăndări acolo unde încep așteptările privind profitul. Nu doar Austria și Elveția privesc cu mare deranj interdicția de a merge la schi promovată de Berlin, Roma și Paris. Lor li se alătură și state mai mici, care câștigă de pe urma pârtiilor, precum Slovenia, Spania, Suedia și Slovacia.

În Franța, nervii sunt și mai întinși la maximum, mai ales după o serie de proteste violente. “Ideea este de a-i împiedica pe francezi să se infecteze în stațiunile de schi elvețiene”, a avertizat premierul Jean Castex.

Der Spiegel amintește că ministrul francez știe ce spune, pentru că zona de schi transfrontalieră Portes du Soleil este cea în care schiorii francezi din Haute-Savoie ar putea schimba cu ușurință pârtia, ajungând în orașul elvețian Wallis. Același lucru este valabil și în Pirinei, unde francezii ar putea pierde afaceri peste graniță, în Andorra și Spania. Ministrul spaniol al turismului, María Reyes Maroto, a dat asigurări că teleschiurile din țară vor nu vor fi închise.

Anual, cele 250 de zone de schi din Franța aduc în jur de 9 miliarde de euro, aproximativ 120.000 de persoane depinzând de sezonul de iarnă pentru locurile de muncă. O explicație pentru care asociațiile de turism, primarii și politicienii locali protestează împotriva deciziei de a ține teleschiurile până până în ianuarie.

Nici pentru Austria, unde turismul de iarnă generează aproximativ 15 miliarde de euro pe sezon, nu are cum să fie o veste bună închiderea stațiunilor, așa cum cer Germania și Franța. Iar ministrul finanțelor, Gernot Blümel a avertizat că, dacă UE va forța ca stațiunile de schi să rămână închise, vor trebui „să plătească compensații de miliarde de euro”.