Cresterea nivelului punctajelor prevazute de programele de emigrare determina pe tot mai multi dintre cei hotarati sa plece din Romania sa gaseasca „portite de scapare. Caile ocolitoare sunt insa putine si cu riscuri. Probabilitatea de a obtine ulterior dreptul de rezidenta permanenta sau cetatenia statului respectiv este mica.
Emigrarea in tarile Uniunii Europene, SUA, Canada, Australia sau Noua Zeelanda ofera strainilor posibilitatea sa obtina toate drepturile, inclusiv cetatenia tarii respective. Emigrarea se poate face doar din tara de nastere sau de rezidenta, nu si de pe teritoriul tarii de emigrare. Exceptie face Noua Zeelanda unde se poate merge ca vizitator, iar in baza obtinerii unui permis de munca, dupa cel putin un an, se accepta depunerea dosarului de emigrare.
Majoritatea statelor de migrare impun conditii minime obligatorii legate de studii – liceul (sau o scoala profesionala de doi ani in SUA), experienta in munca (un an in Canada, doi ani in Australia si Noua Zeelanda) si cunoasterea la nivel mediu a limbii engleze, respectiv franceze pentru emigrare in zona francofona a Canadei.
Cum sunt evaluati candidatii la emigrare
In Noua Zeelanda
Noua Zeelanda are acelasi sistem de emigrare ca si Australia, diferind insa numarul de puncte acordat diverselor atribute personale.
· varsta: 0-10 puncte
· calificare: 10-12 puncte
· experienta: 1-10 puncte
· contract valabil in Noua Zeelanda: 5-8 puncte, ocupatia partenerului 1-2 puncte, capital transferabil 1-2 puncte.
Incepand cu decembrie 2002, punctajul de trecere este de 29 puncte. Se poate obtine insa viza „Cautare angajament pe o perioada de sase luni, daca prin insumarea punctelor (exceptand punctele pentru „Oferta de munca se obtin 24 de puncte. Dupa obtinerea contractului, se acorda viza de rezidenta permanenta.
Persoanele care vor sa emigreze mai au la dispozitie si „Talent Visa. Procedura este aplicabila numai de cei cu rezultate exceptionale in stiinte, arta si sport. De asemenea, se poate emigra si cu „Viza de munca-angajator acreditat pe o perioada de doi sau trei ani, daca se obtine un contract care sa intruneasca conditiile clar stipulate in regulamentul de emigrare.
„ADmiterea In australia
Potrivit schimbarilor intervenite dupa data de 8 mai 2002, punctajul minim pentru solicitantii ce isi depun cererile de emigrare este de 115.
· varsta: 15 – 30 puncte
· calificare recunoscuta : 40-60 puncte
· experienta relevanta: 5 – 10 puncte
· cunostinte de limba engleza: 15 – 20 puncte.
Se mai acorda: 10 puncte daca ocupatia emigrantului se regaseste pe „Lista de prioritati.
Bonusuri: 5 puncte daca si partenerul indeplineste conditiile de emigrare;
5 puncte pentru vorbirea fluenta
intr-una din limbile comunitatilor recunoscute din Australia (romana este inclusa); 5 puncte pentru capitalul transferabil; 10 puncte pentru licenta obtinuta in Australia.
Cum se poate ajunge la antipozi
Calificat emigrant independent este un sistem de emigrare profesionala. Pentru a reusi, candidatii trebuie sa aiba varsta sub 45 ani, calificarea recunoscuta de autoritatile australiene, ocupatia lor sa se regaseasca pe „Lista profesiilor acceptate si sa aiba experienta relevanta in profesia/ocupatia actuala. De asemenea, trebuie sa aiba cunostinte de limba engleza demonstrabile si la un nivel corespunzator, astfel incat sa permita integrarea socio-profesionala rapida.
„Scurtaturi
pentru emigrare
Pentru persoanele care nu ating punctajul de trecere, dar prin insumare obtin mai mult de 70 de puncte, pot depune dosarul pentru emigrare la categoria „Skill Matching. Dosarul se plaseaza intr-o baza de date pentru un interval de doi ani. La aceasta categorie se poate obtine viza de rezidenta numai in situatia in care un stat sau teritoriu australian sau un angajator nominalizeaza candidatul respectiv.
· Sponsor australian
Este o calificare specifica persoanelor care au rude de gradul unu in Australia si care indeplinesc conditiile de varsta, calificare, experienta si cunoasterea limbii engleze. Pentru sponsorizare se acorda un bonus de 15 puncte. Baremul de trecere pentru aceasta categorie este de 110 puncte. Daca sponsorul este rezident intr-una din „zonele desemnate, sistemul de selectie se bazeaza numai pe atribute ce tin de varsta, calificare, experienta, limba engleza.
· Viza de afaceri
Este clasa de viza destinata oamenilor de afaceri si/sau managerilor firmelor foarte mari. Candidatii trebuie sa demonstreze calitati manageriale deosebite, sa aiba cunostinte de limba engleza demonstrabile si la nivelul cerut de clasa de viza si sa detina un capital de investitii substantial (intre 250.000 si 500.000 USD). Este o categorie de viza ce se acorda in doua etape pentru a se putea urmari gradul de implicare si succesul afacerii infiintate/preluate.
Fiecare poate munci si plati statului cat trei
Pentru fiecare contract de munca se plateste impozit, CAS si taxa de sanatate
Cumulul de functii nu este o fictiune; este legal,
posibil si foarte avantajos pentru stat.
Catalin Gologan, avocat
Unele interpretari ale noului Cod al muncii au provocat o anumita confuzie in ceea ce priveste cumulul de functii, in sensul ca o persoana angajata cu contract de munca cu norma intreaga nu ar avea posibilitatea incheierii si a unui contract cu norma redusa.
Confuzia de care aminteam a aparut din cauza interpretarii gresite, rupte din context, a art. 111 al. 1 din Codul muncii care prevede ca „Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare. O interpretare sistematica a art. 108-116 din Codul muncii, referitoare la durata timpului de munca ne arata ca reglementarile in cauza se refera la activitatea prestata de un salariat in cadrul unuia si aceluiasi angajator. Numai la acest angajator, considerat de legiuitor, implicit, ca fiind de baza, numarul de ore saptamanal nu poate depasi 48, inclusiv orele suplimentare.
si aceasta pentru simplul motiv ca notiunea de ore suplimentare isi are aplicarea in legislatia muncii numai la nivelul unui angajator. Prestarea muncii la un alt angajator, reglementata de art. 35 si art. 101-104 din Codul muncii este circumscrisa notiunilor juridice de cumul de functii si de contracte de munca cu timp partial, excluzand prin definitie notiunea de ore suplimentare. De altfel, lectura atenta a alineatului 2 al aceluiasi articol 111, care se refera la munca in schimburi, este de natura sa clarifice faptul ca articolul mentionat (ca si intregul capitol din care face parte) se refera la munca efectuata in cadrul aceluiasi angajator, deoarece, indiscutabil, numai cand muncesti la un angajator poti lucra in schimburi sau sa faci ore suplimentare.
Aceasta ignorare a unor principii terminologice de baza ale dreptului muncii a condus la o interpretare eronata, potrivit careia nu s-ar mai putea incheia un nou contract de munca cu timp partial – pe langa cel cu norma intreaga – intrucat s-ar depasi cele 48 de ore de munca intr-o saptamana, care am vazut mai sus la ce se refera.
Din nefericire, chiar cei chemati sa aplice in mod corect Codul muncii (in speta Inspectia Muncii, care are printre atributii si inregistrarea contractelor de munca) ii limiteaza aplicarea, incalcand unul din principiile fundamentale ale dreptului potrivit caruia nimanui nu-i este ingaduit sa adauge la lege prin interpretari, decizii administrative scrise sau verbale, norme, precizari sau instructiuni, indiferent din partea cui ar veni acestea, menite in final sa-i paralizeze unele dispozitii. Nici o reglementare legala in vigoare nu limiteaza libertatea muncii (si nici nu ar putea sa o faca, avand in vedere prevederile articolului 38 din Constitutie si acordurile internationale pe care Romania le-a semnat), libertate care prin natura sa implica atat libera alegere a locurilor de munca dar si numarul de ore zilnic pe care fiecare si-l poate stabili nestingherit, potrivit nevoilor si dorintelor sale. r
Cu alte cuvinte, daca o persoana vrea sa lucreze 12, 14 sau 16 ore pe zi, la doi sau trei angajatori, este liber sa o faca, atat timp cat posibilitatile sale fizice si psihice ii permit acest lucru, dupa cum si angajatorii care angajeaza persoane cu functia de baza in alta parte sunt liberi sa o faca.r
Din moment ce darile catre bugetele speciale sunt platite, totul este in regula pentru stat. Tocmai acesta a fost si scopul eliminarii (fie ea si neclara din punctul de vedere juridic) a conventiilor civile mai putin taxabile: incasarea mai multor bani la buget prin forma contractelor de munca cu timp partial. Contracte care pot fi incheiate atat de cei care nu mai au un alt loc de munca, cat si de cei care au un contract de munca cu norma intreaga sau cu fractiune de norma si care, incheind un al doilea contract, intra in cumul de functii.r
Deci, departe de a dori sa faca inaplicabil cumulul de functii (fapt total neproductiv pentru buget), statul este foarte interesat de aplicarea cumulului de functii din doua motive: primul este colectarea unor sume mai mari din impozitele datorate si pentru celelalte locuri de munca; al doilea motiv este impozitul suplimentar pe venit pe care-l incaseaza de la cumularzi dupa globalizarea veniturilor din contractele de munca. In final, avantaj dublu pentru bugetele statului, sanatatii si asigurarilor sociale.r
r
sase drumuri catre Marea Britanier
r
1. Viza de afacerir
Romanii pot deschide o afacere in Marea Britanie fara sa demonstreze ca detin fonduri de 200.000 de lire sterline, asa cum se cere persoanelor care nu fac parte din tarile membre sau candidate la UE. Pentru a intra in tara este suficienta o viza turistica. Acolo se gasesc agenti specializati care, pentru comisioane cuprinse intre 1.000 si 1.300 lire fac planuri de afaceri si obtin solicitantilor dreptul de rezidenta pentru un an. Statul permite, in acest caz, si aducerea membrilor familiei. In functie de profilul afacerii pentru care s-a acordat viza si a cifrei de afaceri se mai pot obtine apoi intre unu si trei ani de rezidenta. Daca rezultatele obtinute sunt bune dupa acest interval, se poate solicita dreptul de rezidenta permanenta. r
2. Solicitarea aziluluir
Oficialii ministerului de interne britanic au admis ca solicitantii de azil care au fost respinsi pot ramane definitiv si garantat in Anglia, daca timp de sapte ani nu au fost expulzati. Pe insula exista o multime de „azilanti politici fara acte, adica persoane care au primit negatie la cererea de azil. Ei sunt nevoiti sa-si tot schimbe resedinta pentru a nu fi gasiti. Cei mai multi lucreaza in constructii.r
3. Casatoriar
Emigrantii care stau ilegal in Anglia si se casatoresc sau se implica intr-o relatie sentimentala pe termen lung sunt acceptati sa ramana, chiar daca nu li se acorda azil. Sotul sau sotia celui care solicita acest tip de viza trebuie sa aiba rezidenta permanenta in Anglia. Cei doi trebuie sa faca dovada ca au unde locui si se pot intretine fara a recurge la fondurile publice.r
4. Vize de studiir
Pentru cei mai multi dintre romani costul unui an de studii universitare sau postuniversitare in Marea Britanie este prohibitiv: 7-8.000 de lire sterline. O alternativa mai ieftina o reprezinta scolile de limba engleza, care ofera cursuri de scurta durata. Taxele variaza intre 500 si 1.000 de lire sterline, iar cursurile cele mai „competitive sunt cele de computer si business. Desi este foarte greu sa transformi viza de studii intr-una de rezidenta, se cunosc multe cazuri de persoane care au obtinut acest drept. r
5. Permisul de muncar
Romanii pot obtine acest permis de munca daca au un nivel inalt de pregatire/calificare sau daca diploma este recunoscuta international. Sunt romani care au reusit sa plece astfel, cu contract de munca la firme mari din Anglia: CISCO, Oracle, Vodafone, IBM etc. Posesorii permisului de munca dobandesc drept de rezidenta dupa patru ani de functionare la compania la care au fost angajati initial. r
6. Drept de muncar
Misionarii sau membrii anumitor ordine religioase, reprezentanti ai presei straine, profesorii si angajatii liniilor straine aeriene pot primi dreptul de munca in Anglia, fara a fi nevoiti sa obtina anterior un permis de munca. Daca lucreaza in aceeasi companie, dupa patru ani aceste categorii de persoane dobandesc dreptul la rezidenta.r
r
Programul oficial de emigrare In regatul unitr
r
Programul de emigrare profesionala, Highly Skilled Migrant Programme, adoptat de Marea Britanie la 28 ianuarie 2002, are ca scop atragerea emigrantilor cu studii superioare sau calificari inalte. Baremul de 75 de puncte este insa dificil de atins. r
calificare: 15-25-30 puncte (licenta, master sau pozitie de manager, doctorat)r
experienta: 15-25 puncter
realizari profesionale exceptionale: 15-25 puncter
nivelul de salarizare: 25 – 50 puncter
De exemplu, o persoana care castiga anual 12.500 lire sterline (aproximativ 20.500 USD) este punctata cu 25, iar pentru 78.125 lire sterline se acorda 50 de puncte.r
r
Modalitati de emigrarer
r
Legislatia internationala recunoaste mai multe tipuri de emigrare r
Emigrarea umanitara r
Pot solicita dreptul la azil doar persoanele a caror viata este pusa in primejdie in tara de origine. r
Emigrarea ca investitorr
Pot solicita stabilirea intr-o tara straina persoanele care detin un capital important si pe care doresc sa-l investeasca intr-o afacere proprie sau sa devina actionari intr-o afacere deja existenta. r
Emigrarea prin sponsorizare r
Se poate face doar de persoanele care au sot, parinti, logodnic sau copii in tara unde doresc sa emigreze. Ruda trebuie sa faca dovada fondurilor necesare de intretinere a emigrantului sponsorizat.r
Emigrarea prin contract de muncar
Se poate face doar in Statele Unite. Solicitantul are nevoie de un contract de munca din partea unei companii americane, aprobat de U.S. Department of Labour. Pe baza acestui contract se obtine viza permanenta de munca, iar dupa un an se poate cere rezidenta permanenta. r
Emigrarea ca persoana independentar
Orice persoana care intruneste sistemul de evaluare impus de ministerul de emigrare din tara respectiva. Sistemul de evaluare se bazeaza pe un punctaj stabilit de fiecare tara.r
r
Sfatul consultantuluir
r
Australia acorda in fiecare an aproximativ 70.000 de vize de emigrare. In anul 2000 au reusit sa primeasca viza 260 de romani, in 2001 numarul lor a scazut la 235 si se estimeaza ca totalul pe anul trecut este tot mai mic din cauza cresterii baremurilor pentru clasificare. r
Romanii care iau drumul spre Australia sunt in general tineri cu varste cuprinse intre 25- 34 ani (29%), 32% au studii universitare si 6% sunt manageri. Doar 4% din cei care pleaca sunt meseriasi, fara studii universitare. Nu se detin date precise despre studenti, dar se estimeaza ca numarul acestora este foarte mic: sub cinci persoane pe an. Motivul il constituie costurile initiale mari – aproximativ 30.000 USD – pe care tanarul trebuie sa le acopere inainte de acordarea vizei de student. r
In 1999, australienii au facut un studiu din care reiesea ca unul din patru dosare de emigrare este aprobat. Dar pe atunci procedurile erau mai simple, pentru ca recunoasterea profesionala se facea de catre doua autoritati, una pentru cei cu studii universitare si alta pentru cei cu liceu sau scoala profesionala. O alta statistica arata ca doar doi din zece candidati au folosit pentru depunerea si procesarea dosarului un agent de emigrare. In Romania raportul este de cinci candidati din zece. Doar doi din zece solicitanti reusesc sa-si atinga obiectivul. Majoritatea o lasa balta dupa sustinerea examenului de la British Council. Apoi, multi nu obtin echivalarea profesionala, iar cei care trec si acest hop nu obtin viza pentru ca nu inteleg relatia dintre ocupatia actuala si profesia de baza sau ocupatia de baza si grupa de profesii in care se incadreaza. Aici sunt putine firme de emigrare pentru Australia, din cauza unei cerinte din regulamentul de emigrare. Solicitantii sunt atentionati ca agentul la care apeleaza trebuie sa fie membru al MARA (Migration Agents Registration Authority). De asemenea, pe aproape toate site-urile agentiilor de munca din Australia scrie clar ca joburile sunt numai pentru australieni sau pentru cei cu drept de munca acolo si ca strainii trebuie sa contacteze mai intai DIMIA (Department of Migration and Indigenous Affairs).r
E-mail: cristina@ozcons.com, r
manager@ozcons.com.
