Cu ocazia împlinirii unui deceniu de la preluarea producătorului auto de la Mioveni, şeful tuturor activităţilor grupului Renault în România, a vorbit cu Capital despre succesele şi „rateurile” mărcii autohtone din 1999 până acum.

Capital: Care este suma investită de grupul Renault în România?

François Fourmont: La nivelul 2009, valoarea investiţiilor realizate de grupul Renault în România se ridică la 1,5 miliarde de euro.

Capital: Ce alte investiţii mai sunt programate in viitor? Ne putem aştepta ca Renault să îşi crească sau sa reducă prezenţa în România?

0-32648-008.jpgFrançois Fourmont: Printre investiţiile programate în viitor sunt cele asociate dezvoltării şi industrializării celui de-al şaselea model al gamei Dacia precum şi adaptărilor şi evoluţiilor celorlalte modele. De asemenea, proiectul de la Titu va rămâne o prioritate pentru grupul Renault. În ceea ce priveşte prezenţa Renault în România, aceasta se va consolida în perioada următoare. Prin amploarea şi diversitatea investiţiilor realizate în ultimii zece ani, România a devenit deja a doua ţară ca importanţă, după Franţa, din cadrul “Planetei Renault”.

Capital: Care este cea mai importantă realizare din istoria recentă a Dacia?

François Fourmont: Cea mai importantă realizare este transformarea Dacia într-un constructor modern de automobile, într-o marcă recunoscută internaţional. Dacia este în prezent cel mai dinamic constructor de automobile din Europa, un constructor al cărui model de business este considerat un adevărat studiu de caz în industria de profil.

Capital: Au fost si ”rateuri”? Care sunt acestea?

François Fourmont: La capitolul “rateuri” aş menţiona greva din 2008. În cei doi-trei ani care trecuseră, nu am acordat grija, timpul şi resursele suficiente, astfel încât managementul angajaţilor să fie la acelaşi nivel cu succesul companiei. Am fost atât de prinşi cu dezvoltarea programului, cu creşterea cadenţei, încât nu ne-am asigurat că managementul este suficient de aproape de angajaţi, care, la rândul lor, nu se simţeau suficient de valorizaţi ca actori ai succesului.

Capital: Poate fi considerată Dacia, având în vedere contextul internaţional, pilonul de susţinere al întregului grup Renault?

0-32647-007.jpgFrançois Fourmont: Dacia şi, mai larg, programul X90, constituie, într-adevăr, unul – dar nu singurul – din pilonii de susţinere ai grupului Renault. Alături de desfăşurarea internaţională a programului X90, proiectul Megane – pentru a nu da decât un exemplu – reprezintă un alt element forte al grupului Renault în contextul actual. Revenind la Dacia, evoluţia sa în contextul economic dificil actual este cea mai bună dovadă a justeţii şi pertinenţei modelului de business care i-a fost rezervat în cadrul grupului Renault. Mai mult ca oricând, Dacia este un vehicul de expansiune a grupului Renault pe plan mondial.

Capital: Consideraţi că imaginea brandului Dacia în România este suficient de bine conturată după 10 ani de activitate? Ce efecte are aceasta asupra vânzărilor (slabe, în comparaţie cu exportul) din România? Ce ar trebui făcut pentru ca România să redevină o piaţă bună pentru Dacia?

François Fourmont: Românii au o relaţie ambivalentă faţă de marca Dacia – pe de o parte, persistă încă în memoria recentă imaginea vechii mărci şi a vechii game de modele. Pe de altă parte, începe deja să-şi croiască drum şi să se instaleze, prin noua noastră gamă, o imagine diferită, în care se reflectă atuurile reale ale modelelor noastre – robusteţea şi raportul dimensiuni/prestaţii/preţ imbatabil. Probabil că va mai dura ceva timp până când prima componentă a percepţiei românilor despre Dacia se va estompa definitiv iar aici un rol major îl va avea evoluţia gamei noastre de modele.

Capital: Toţi oficialii Dacia au susţinut, în timp, că tot profitul realizat aici a fost reinvestit. Având în vedere situaţia grupului la nivel internaţional există vreo garanţie că situaţia va rămâne în continuare la fel (reinvestirea profitului în România)? Chiar nu a fost trimis nici un euro din profit către grup în ultimii ani în care a fost obţinut profit?

François Fourmont: În perioada 2000 – 2004 Dacia a acumulat pierderi în valoare de 371 milioane de Euro. Între 2005, primul an de profit pentru Dacia, şi 2008, valoarea beneficiilor se cifrează la 386 milioane de euro. Dacia nu a distribuit, până în prezent, niciun euro din beneficiile realizate în România, decizia grupului Renault fiind aceea de a se susţine, în continuare, dezvoltarea proiectelor din această ţară. 

Capital: Care estimaţi că va fi situaţia financiară a Automobile Dacia la sfârşitul acestui an?

François Fourmont: Nu avem în acest moment o vizibilitate suficientă cu privire la evoluţiile posibile în a doua jumătate a anului în curs.

0-32646-001.jpgCapital: Celelalte două branduri ale Alianţei (Renault, Nissan) nu o duc deloc bine în această perioadă. Ce măsuri aveţi în plan pentru a susţine şi aceste mărci, având în vedere că, pe lângă funcţia de director general Automobile Dacia, sunteţi şi şeful tuturor activităţilor Renault din România,? 

François Fourmont: Renault şi Nissan, la fel ca Dacia, resimt efectele scăderii generale a pieţei auto din România. Cu toate acestea, cota lor de piaţă este în creştere faţă de perioada similară a anului 2008. În prezent, 4 din 10 maşini vândute pe piaţa românească aparţin Alianţei Renault Nissan.

Capital: Câteva detalii despre acţionarii proiectului Titu. Este adevărat că lucrările sunt mult întârziate din lipsă de fonduri ? În acest moment întregul proiect este oprit? Când trebuia finalizat şi când estimaţi acum că va fi terminat, având în vedere problemele de finanţare? Ce sumă a fost investită până acum acolo şi cât ar mai trebui investit? Care sunt soluţiile găsite de Renault pentru a finaliza proiectul în actualele condiţii? Este posibil ca, în urma întârzierii proiectului, unele dintre viitoarele vehicule Dacia programate să fie amânate?Sunt investiţiile grupului Renault în România în pericol din cauza crizei internaţionale?

François Fourmont: Perioada actuala destul de dificila a generat un uşor decalaj al proiectului, şantierul fiind oprit pentru câteva luni pentru a asigura surse externe de finanţare. În prezent, construcţia centrului este confirmată, cu finanţare din partea BERD şi BEI, începerea activităţii centrului fiind prevăzută în al doilea semestru al anului 2010. Aceasta reprezintă o confirmare a angajamentului Renault în România şi menţinerea axelor strategice pentru a susţine dezvoltarea noilor modele de vehicule din gama Renault şi Dacia. Valoarea totală a investiţiilor pentru realizarea Centrului Tehnic de la Titu este de 166,3 milioane de euro. Ca urmare a participării BERD la majorarea de capital a Renault Technologie Roumanie, noua structură a capitalului va fi : Renault – 51,1% şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – 48,9 %.

Până la începerea activităţii Centrului de la Titu, RTR va utiliza o serie de mijloace de testare vehicul şi mecanică existente la Bucureşti şi Mioveni, care permit realizarea proiectelor în curs. Astfel, pe partea de testare şi validare, RTR a derulat deja un număr important de proiecte, atât pe gama Dacia, cât şi pe gama Renault. Toate aceste teste asigură un minim pentru dezvoltarea proiectelor în curs.

Cu toate acestea, Centrul Tehnic de la Titu este indispensabil pentru a garanta coerenţa între activităţile de proiectare încredinţate RTR şi mijloacele de încercări aferente şi pentru a continua creşterea competenţelor echipelor de inginerie din România.

Capital: Mai există pe stoc vehicule Logan din versiunea veche ? Câte modele consideraţi că ar putea include în viitorul apropiat gama? Este deja cunoscut faptul că, în 2010 va intra pe piaţa românească şi un SUV Dacia. Ce ne puteţi spune despre acesta? Nu există în planurile dvs. şi un Sandero cu treiuşi ?

François Fourmont: În reţeaua Dacia nu a rămas decât un număr redus de vehicule Logan faza I. În ceea ce priveşte viitorul gamei Dacia, nu vă pot dezvălui mai mult decât faptul că, în 2010, ea se va îmbogăţi, aşa cum am promis, cu al şaselea model.