Primul împrumut, de 465 milioane euro, pentru proiectul de modernizare a metroului, este acordat pe o perioadă de 25 de ani, cu o perioadă de graţie de şase ani, iar cel de-al doilea împrumut, de 32,65 milioane euro, destinat unui proiect de mediu la societatea Electrocentrale Paroşeni, are o maturitate de 15 ani, cu o perioadă de graţie de patru ani, a declarat ministrul Gheorghe Ialomiţianu.

Oficialul MFP a precizat că dobânzile la cele două împrumuturi sunt accesibile şi se situează sub 4%. “Împrumuturile au o maturitate lungă şi sunt cu dobânzi accesibile, mai ales în perioada aceasta, când avem o criză de lichidităţi”, a spus ministrul Finanţelor, care a adăugat că MFP colaborează bine cu cele două ministere beneficiare ale fondurilor – Ministerul Transporturilor şi Ministerul Economiei, care investesc banii în mod eficient. Într-adevăr, din cauza contextului european valoarea CDS-urilor la care se poate împrumuta România la extern este în jur de 4,5%.

Vicepreşedintele BEI a declarat că anul 2011 a fost unul de succes pentru colaborarea dintre România şi BEI, împrumuturile acordate situându-se la aproximativ un miliard de euro, finanţările acordate începând din 1990 ajungând astfel la nouă miliarde de euro.

Bani pentru metroul Drumul Taberei – Pantelimon

Primul împrumut vizează finanţarea Proiectului privind Modernizarea Metroului din Bucureşti – etapa a V-a, magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon, tronsonul Universitate – Pantelimon. Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a declarat că în 2011 au demarat lucrări noi de investiţii la metrou, iar lucrările la magistrala 5 au început deja, pe tronsonul Drumul Taberei, urmând tronsonul Eroilor-Piaţa Iancului. Ea a precizat că, din totalul finanţărilor acordate de BEI României, Ministerul Transporturilor este beneficiarul unor sume totalizând un miliard de euro.

Secretarul de stat în Ministerul Economiei, Claudiu Stafie, a precizat că finanţarea pentru proiectul de mediu de la Electrocentrale Paroşeni vizează înlocuirea sistemului de depozitare a cenuşii cu unul modern, impactul fiind atât de mediu – eliminarea a 25.000 de tone de dioxid de sulf din gazele de ardere, cât şi unul economic – asigurarea energiei electrice şi termice pentru cei 200.000 de locuitori din Valea Jiului. Proiectul este estimat să fie finalizat în anul 2015.