FIHR, avertisment privind Ordonanța „trenuleț”. Impactul negativ va fi devastator

Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) solicită Guvernului să prioritizeze investițiile și politicile publice care pot transforma turismul într-un pilon economic puternic. Fără măsuri imediate, sectorul riscă să piardă competitivitatea regională, iar România să rămână în urma altor țări europene care deja beneficiază de strategii bine definite în turism.

Federația Industriei Hoteliere din România cere măsuri urgente pentru salvarea turismului

Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) a adresat o scrisoare deschisă Guvernului României, semnalând impactul negativ „devastator” pe care măsurile fiscale propuse prin Ordonanța „trenuleț” îl pot avea asupra turismului.

Reprezentanții industriei atrag atenția asupra lipsei unor politici publice eficiente care să compenseze efectele negative și să sprijine dezvoltarea sectorului, subliniind nevoia unor investiții urgente pentru a reduce decalajele față de alte țări europene.

În comparație cu țări precum Bulgaria, Ungaria, Croația și Polonia, unde turismul are o contribuție semnificativă la economie, România se află pe ultimele poziții în clasament. Lipsa investițiilor publice în infrastructură și promovare, reglementările învechite și neadaptate la noile tehnologii, precum și finanțarea insuficientă au condus la un deficit comercial în turism de 3,694 miliarde de euro în 2023, conform datelor BNR.

Această tendință negativă este accentuată de scăderea consumului intern, instabilitatea economică și lipsa unor strategii de promovare internațională coerente.

Prioritățile și măsurile propuse de FIHR

FIHR subliniază necesitatea unor schimbări strategice imediate pentru a transforma turismul într-un motor de creștere economică. Printre măsurile propuse se numără:

1. Promovarea internațională și digitalizarea raportărilor: Alocarea unui buget anual dedicat promovării României ca destinație turistică, în cuantum de 10% din economiile generate prin eliminarea voucherelor de vacanță. Se solicită actualizarea legislației pentru a permite bugete multianuale și crearea unor platforme digitale care să monitorizeze circulația turistică, să colecteze date statistice și să îmbunătățească raportările economice.
2. Susținerea investițiilor și dezvoltarea turismului: Se cere crearea unei Organizații Naționale de Management al Destinației (OMD) și un buget multianual pentru dezvoltarea turismului balnear, ecoturismului și diminuarea sezonalității. Predictibilitatea fiscală este considerată esențială, mai ales în contextul majorărilor recente de TVA și impozit pe profit.
3. Reglementarea închirierilor pe termen scurt: FIHR propune un cadru legislativ care să reglementeze activitățile de închiriere turistică pe termen scurt, contribuind astfel la extinderea bazei de impozitare, creșterea conformării fiscale și combaterea economiei gri.
4. Atragerea și profesionalizarea resurselor umane: Se subliniază necesitatea unor politici pentru atragerea și menținerea angajaților în turism, prin facilități fiscale pentru agenții economici care angajează tineri și prin dezvoltarea de platforme pentru pregătirea profesională continuă.

Consecințele neimplementării măsurilor

În absența unui plan coerent, FIHR avertizează asupra unor efecte negative pe termen mediu și lung. Acestea includ statistici incomplete despre circulația turistică, lipsa investițiilor în turismul reglementat, creșterea economiei gri, deteriorarea calității serviciilor și degradarea infrastructurii turistice.

Toate acestea vor afecta reputația României ca destinație turistică și vor submina potențialul de creștere al sectorului.