Aproape 75% dintre fermele din România au sub două hectare, iar ponderea fermelor sub 10 hectare este de 98% din total ca număr şi 39% din total suprafaţă agricolă utilizată. La polul opus, fermele cu dimensiuni de peste 100 hectare reprezintă doar 0,5% din numărul total, dar exploatează 49% din suprafaţa agricolă. În contrast cu celelalte state europene, segmentul  fermelor mijlocii, între 10 şi 100 de hectare, este relativ slab reprezentat în România.

„Franţa şi Cehia, ţări cu randamente mari la producţia agricolă, au peste 29% din totalul de ferme reprezentat de ferme de peste 50 de hectare – ponderea mare de ferme de peste 50 ha le oferă avantaje precum economii de scară, abilitatea de a atrage fermieri pregătiţi, acces facil la finanţare şi implict tehnologizare mai rapidă”, a declarat coordonatorul studiului Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanţă pentru Management, PwC România.

Productivitate slabă

Ponderea forţei de muncă din România ocupată în agricultură avea în 2014 o valoare destul de apropiată de cea înregistrată în 1992, deşi ponderea agriculturii în PIB a scăzut de peste 4 ori în aceasta perioadă, semnalând pierderi importante de eficienţă. Practic, valoarea adăugată brută pe persoană ocupată în agricultură se ridica în anul 2013 la doar 18% din media Uniunii Europene, iar situaţia este şi mai îngrijorătoare dacă ne raportăm la ţările din Europa de Vest. Valoarea adăugată brută generată de o persoană ocupată în agricultură în România este de doar 7% din cea generată în Franţa, respectiv 9% din cea generată în Spania.

Dacă luăm în considerare valoarea adăugată brută la hectar, România se situează tot pe una dintre ultimele poziţii, aceasta fiind în jur de 600 euro/hectar (2013). Prin comparaţie în ţările din Europa de Vest valoarea adăugată brută la hectar depăşeşte 1.000 euro/hectar.

Aproximativ 85% din totalul forţei de muncă din agricultură este nesalariată – lucrând pe propriile exploataţii agricole de subzistenţă. Prin contrast, ponderea medie a lucrătorilor nesalariaţi din sectorul agricol în UE este de 72%, iar în unele state chiar cu mult mai redusă (Spania- 50%, Franţa – 63,1%, Germania – 55,8% ).

„Ţările cu cei mai mulţi lucrători salariaţi în agricultură sunt cele care înregistrează şi cea mai ridicată valoare adăugată brută generată la nivel de lucrător. Toate acestea conduc către problema fundamentală cu care se confruntă agricultura românească, şi anume randamentul relativ mic al producţiei agricole”, spune Bogdan Belciu.

Randamentele României sunt în urma mediei europene cu 37,1% la producţie de grâu şi 49,3% la producţia de porumb, iar România este depăşită de multe ţări din Europa Centrală şi de Est la acest capitol.

Randamentele slabe în producţia de cereale limitează volumul, valoarea şi contribuţia la PIB a producţiei anuale de cereale.

Te-ar putea interesa și: