După serviciu, străinii din Capitală, de cele mai multe ori veniţi aici fără familie, iau drumul barurilor şi restaurantelor. Unii preferă localurile cu specific străin, alţii, pe cele „tradiţionale“: terasele La Motoare (foto) şi Green Hours sau Caru’ Cu Bere.
Pe profilul de LinkedIn (reţea socială de business), la rubrica interese, acolo unde majoritatea membrilor completează „stabilirea de noi contacte de afaceri“, Guy S. Verduystert, belgian stabilit în Bucureşti de peste zece ani, a scris: „pe scurt, să mă bucur de viaţă“.
Ce înseamnă să te bucuri de viaţă, în Bucureşti? „Ies foarte des în oraş. Sunt o mulţime de restaurante bune aici, iar preferatele mele sunt Uptown, Il Calcio şi Picollo Mondo, cu specific libanez, care nu m-a dezamăgit niciodată“. Lista barurilor pe care le frecventează e condusă de cafeneaua Planter’s. „Înainte mergeam în Office, unul din barurile cu adevărat internaţionale din Bucureşti, şi am auzit că şi Crystal este un club în care e bine să fii văzut“.
Doar câteva din locurile în care, în fiecare vineri şi sâmbătă noapte, străinii şi românii petrec indiferenţi la naţionalitatea celorlalţi. „Viaţa de noapte de aici este foarte dezvoltată“, remarcă George Christoforidis, directorul general al Alexandrion Group, adăugând că, în România, timpul liber a devenit „o veritabilă industrie.“ Îl completează Rangam Mitra, consultant financiar, originar din Mumbai: „viaţa de noapte din Bucureşti este OK, dar e foarte scumpă“.
Din fericire, pentru puţini expaţi ieşirile nocturne fac parte din viaţa de zi cu zi. Tată a doi copii, britanicul Shah Rouf, directorul general al Aviva România, se întâlneşte cu partenerii sau cu prietenii, cu precădere, în restaurante. „Favoritele mele sunt, de multe timp, Angels şi Uptown Grill, ambele în Dorobanţi, şi Casa di David. Iar Hard Rock Cafe este preferata fetelor mele“. În ceea ce priveşte barurile, „esenţial este să fie aproape de birou şi să aibă terasă“. Şi, la fel de important, să nu fie pub-uri irlandeze, despre care ţine să precizeze: „îmi repugnă, mi se pare că sunt toate făcute după acelaşi clişeu şi nu au niciun sens“.
Locuitorii dau farmecul oraşului
„În trecut, eram foarte petrecăreţ (party animal, în cuvintele sale – n.r.)“, spune Stephen Moroz, country managerul american al companiei de resurse umane Hudson. Mergea pe terasa La Motoare şi la Music Club cam de trei ori pe săptămână şi „chiar mă împrietenisem cu câteva formaţii. Acum am, însă, 42 de ani, iar în ultima perioadă am devenit destul de cuminte“. Chiar dacă nu mai este atât de conectat la viaţa oraşului ca înainte, spune că adoră atât Bucureştiul, cât şi pe oamenii săi, pentru că sunt, majoritatea, calzi, construiesc relaţii de durată şi sunt foarte sociabili. Motiv pentru care, spune convins, „stilul de viaţă românesc mi se potriveşte mai mult decât cel american“.
În Bucureşti, chiar dacă ieşi singur, îţi faci repede prieteni. Sincer, aşa mi‑am cunoscut mare parte din clienţi.
Stephen Moroz, country manager, Hudson
Expat-friendly
La terasă, ca într-o ieşire la iarbă verde
Meniul generos, vecinătatea cu parcul Cişmigiu, aspectul inovator (nu are ziduri, doar folii de plastic închise cu fermoar, iar terasa nu are scaune, ci perne).
Preţurile ridicate, în contrast cu aspectul boem al locului. De asemenea, câteodată clienţii de la celelalte mese par veniţi direct din cluburile din Floreasca.
Barul perfect = teatru + librărie + sală de concerte
Piesele de teatru, concertele, expoziţiile de produse hand made, clienţii unul şi unul, în mare parte actori, preţurile bune.
Mai ales după orele de serviciu este aproape imposibil de găsit o masă liberă fără rezervare. În acelaşi interval, este de preferat să comanzi singur de la bar decât să aştepţi după chelneri.
A pint of Guiness, lad! (varianta din Calea Călăraşilor)
De la decoraţiuni la meniu, ultimul pub irlandez deschis în Bucureşti promite să recreeze atmosfera din Dublin. În plus, clădirea este probabil cea mai frumoasă de pe Calea Călăraşilor.
Ca în toate pub-urile de acest tip, trebuie să fii îndrăgostit de Irlanda pentru a nu fi deranjat de muzică şi de decor.
