Bazele Impact Developer & Contractor au fost puse de clujeanul Dan Ioan Popp la nici doi ani după Revoluţie, în 1991, alături de Carmen Săndulescu. Cei doi au reuşit să listeze compania la Bursa de Valori Bucureşti în iunie 1996 şi timp de 15 ani a fost singurul dezvoltator imobiliar listat. Impact a intrat în liga marilor investitori imobiliari în 2006 când a încheiat prima tranzacţie de tip „forward-purchase“ de pe piaţa românească. Compania vindea în iunie 2006, încă din fază de proiect şi pentru o sumă imensă de 19 mil. euro, centrul de afaceri Construdava din Pipera fondului de investiţii britanic Charlemagne Capital. Un an mai târziu, imobilul era preluat de un fond de investiţii gestionat de grupul german Allianz pentru suma de 26,5 mil. euro.

În aceeaşi perioadă începea dezvoltarea celui mai mare ansamblu rezidenţial al Impact. Lucrările la proiectul Greenfield din pădurea Băneasa au început în 2006 şi până acum compania a investit aici peste 60 mil. euro în 600 de locuinţe. La aproape şapte ani de la începerea lucrărilor, dezvoltatorul încă mai are de vândut în jur de 100 de unităţi locative în Greenfield.

Începutul decăderii

O parte din problemele cu care Impact se confruntă şi astăzi au început în 2004 – 2006, când compania a intrat în două Parteneriate Public-Private cu autorităţile locale din Oradea şi cu cele din Cluj-Napoca. Parteneriatul din Oradea presupunea în linii mari dezvoltarea a 312 locuinţe în decurs de patru ani pe un teren de 12 ha pus la dispoziţie gratuit de Primăria Oradea. Clauza care a aprins şi flama problemelor a fost impunerea unui preţ maxim de vânzare de 335 de euro/mp. După criză au început să apară procese în justiţie din toate direcţiile pentru nerespectarea contractului: Primăria se consideră păgubită cu peste 22 mil. euro, iar cumpărătorii denunţă preţul plătit pe locuinţe, peste limita impusă de contract.

În cazul proiectului Dealul Lomb nu au apucat să apară şi victime colaterale, pentru că cele 3.200 de case şi 2.500 de apartamente ce trebuiau construite cu 400 mil. euro pe un teren al Primăriei Cluj-Napoca nu au mai fost construite deloc. Totuşi, din acest parteneriat, Impact se judecă cu primăria pentru profitul nerealizat în această perioadă, care a fost estimat la 57 mil. euro.

Debarcarea fondatorilor

Situaţia dezvoltatorul s-a deteriorat treptat din 2008 şi până acum. Vânzările companiei au scăzut de 11 ori, iar deprecierea activelor companiei a condus la marcarea unei pierderi de 6 mil. lei în 2012. Impact a încercat să se reinventeze în repetate rânduri sub conducerea lui Dan Ioan Popp, însă majoritatea strategiilor de marketing adoptate au dat greş. Investitorii străini care ajunseseră să deţină anul trecut pachetul majoritar de acţiui, printre care se numără East Capital, ING şi Franklin Templeton, au decis în toamna lui 2012 să schimbe managerul societăţii cu Ştefan Gheorghiu, concurentul de la „Vocea României“ care a lucrat în trecut pentru Willbrook, Polimeni şi Colliers.

Una dintre cele mai drastice strategii pe care a adoptat-o Gheorghiu a fost reducerea preţurilor cu 40%, până la nivelul de 350-370 euro/mp construit, la proiectul din Oradea (atenţie: preţul maxim stabilit în parteneriatul cu primăria era de 335 euro/mp). Nu a trecut mult până la disponibilizarea a jumătate din angajaţii Impact. A oprit închirierile de apartamente, vânzările de teren din portofoliul companiei, care cuprinde circa 100 ha, şi a renunţat la dezvoltarea unor clădiri de birouri şi hoteluri, promise de conducerea trecută.

La câteva luni de la schimbarea managementului, în martie 2013, Banca Transilvania, prin intermediul casei de brokeraj BT Securities, solicita Bursei de Valori Bucureşti derularea unei vânzări speciale de executare silită a lui Dan Ioan Popp şi Carmen Daniela Săndulescu, în contul unor datorii pe care cei doi le au la această instituţie. Prin această mişcare, pachetul de acţiuni deţinut de cei doi, adică 25% din companie, a fost vândut pe bursă, iar Popp şi Săndulescu au fost excluşi definitiv din companie.

Noi proprietari

Acţiunile executate la cererea Băncii Transilvania au fost preluate de milionarul Gheorghe Iaciu, a cărui avere a fost estimată la 50-52 mil. euro în ultima ediţie a TOP 300 Capital. Preţul plătit: în jur de 6 mil. lei. La scurt timp de la achiziţie, omul de afaceri, care a devenit acţionar principal al Impact, a declarat pentru Capital că una din direcţiile pe care le-ar putea urma compania în drumul spre redresare ar putea fi insolvenţa.

Prima mişcare a lui Iaciu a fost să schimbe Consiliul de Administraţie, iar ieri a fost anunţată revocarea din funcţia de director general a lui Ştefan Gherghiu, care va rămâne doar membru în Consiliu de Administraţie susţinut de fondurile ING.

„Mi-am dat demisia săptămâna trecută din funcţia de CEO pentru că am preluat un nou mandat în cadrul companiei de cercetare de piaţă GfK unde voi ocupa poziţia de Global Head of Real Estate. Practic, voi gestiona tot portofoliul imobiliar pe care compania îl deţine la nivel internaţional, mă voi ocupa de încheierea contractelor de închiriere, de renegocieri de contracte. Voi fi în continuare membru în Consiliul de Administraţie al Impact. Noul CEO al Impact va fi desemnat la următoarea AGA sau imediat după, la începutul lunii iunie“, a declarat pentru Capital Ştefan Gherghiu.

Noul director general va fi numit până în data de 10 iunie şi va fi cel mai probabil Lucian Mateescu, actualmente membru în Consiliu de Administraţie din parte Swiss Capital. „Cel mai probabil o să fiu ales în funcţia de director general, pentru că am susţinere în CA. Sunt însărcinat cu realizarea unui plan de afaceri pe care îl voi supune aprobării în maximum o lună de zile. Nu pot vorbi mai mult deocamdată despre strategia de dezvoltare a companiei“, a menţionat pentru Capital Lucian Mateescu. El a mai ocupat în trecut funcţia de director general al dezvoltatorului cu capital elen Raptis Kavouras, companie care a preluat în 2008 Satul Francez de la Costică Costanda.

Rămâne de văzut care va fi noua direcţie pe care o va urma Impact, dar noul management va trebui să se confrunte cu datorii de 29,5 mil. lei.

Citeşte şi În prag de insolvență, Impact vrea redresare în șase luni