S-ar putea să fie folosit ca un pretext

Profesorul Armand Goșu consideră că este foarte posibil ca și acest incident „să fie folosit ca un pretext”, iar reacția lui Vladimir Putin are menirea de a crea „o emoție puternică în rândul populației”.

„Acum două zile președintele Vladimir Putin a fost prezent la reuniunea consiliului FSB, cel mai important serviciu secret rezultat după dizolvarea KGB. Or după aceea ședință președintele a ieșit la o mini-conferință de presă în care anunța că se va întâmpla ceva. Anunța acte de terorism pe teritoriul Rusiei. A mai procedat de altfel așa când a preluat puterea și a anunțat acte de terorism în Cecenia, care se și întâmplau și la Moscova, și care au reprezentat o scuză pentru războiul din Cecenia.

Apoi a fost folosit ca o scuză atacul din teatrul Dubrovka din Moscova, scuză pentru modificarea legislației electorale, când au dispărut alegerile pentru guvernatorii regionali.

Deci s-ar putea ca și de această dată acest incident să fie folosit ca un pretext.

Reacția lui Putin declarând un act terorist este menită să creeze o emoție puternică în rândul populației, să transmită mesajul Patria e puternică, să fim uniți toți în jurul Kremlinului și a liderului. Putin vrea să reaprindă entuziasmul popular din cel de al doilea război mondial când rușii plecau de bună voie la război să apere patria”, a declarat Armand Goșu.

Momentul prevestește un nou decret de mobilizare

De asemenea, acesta punctează că momentul este unul foarte important, fiind unul preelectoral. În opinia sa, declarațiile lui Vladimir Putin au legătură și cu alegerile ce urmează, dar și cu următorul val de mobilizare.

„Pierderile pe front sunt uriașe, nu ajunge doar mobilizarea parțială din 20 septembrie. Au circulat intens zvonurile despre un nou decret de mobilizare pentru că a rămas fără soldați pe front.

Ca să ții linia frontului ai nevoie de militari. Din cei 300.000 de soldați mobilizați, jumătate sunt deja morți, răniți sau dispăruți. Raportul este de 3 la 1, la 50.000 de morți, încă o sută 150.000 sunt răniți. Deci în total au fost scoși din teatrele de luptă 250.000 de oameni.

În acest moment numărul dispăruților este foarte mare. Încă foarte multe mame își caută copii care au dispărut în primele luni, martie, aprilie, și care oficial sunt încă combatanți.

Autoritățile refuză să îi declare oficial dispăruți, morți. Sunt cazuri dramatice în care familiile se duc la morgile din orașele apropiate de linia frontului să identifice după rămășițele umane corpurile copiilor, soților, părinților ca să îi declare decedați”, a explicat Armand Goșu în cadrul podcastului de joi de pe canalul de YouTube HAI România!